Archives April 10, 2024

Interviu Sorin Niță: “Educația financiară și educația cibernetică ar trebui să fie într-o strânsă legătură, cu precădere pe fondul amplificării fenomenului de fraudă informatică”

  • “Educația financiară și educația cibernetică ar trebui să fie într-o strânsă legătură, cu precădere pe fondul amplificării fenomenului de fraudă informatică, întrucât eficiența acestora din urmă se remarcă chiar din cauza lipsei educației financiare și cibernetice”.
  • Adoptarea unei Strategii de Educație Financiară sub forma unui act normativ constituie un pas în direcția corectă pentru promovarea educației financiare în rândul populației
  • Interviu cu Sorin-Cristian NIȚĂ, Asistent Univ. Dr. Academia de Studii Economice și Președintele Bucharest Fintech Network

De ce se află România în continuare pe ultimul loc în UE, la incluziunea financiară, potrivit Eurostat?

Sorin-Cristian NIȚĂ: România continuă să se claseze pe un loc scăzut în ceea ce privește incluziunea financiară, conform Eurostat, din cauza unor factori precum accesul limitat la servicii bancare, nivelul ridicate de sărăcie și excluziune socială, lipsa educației financiare, economia informală, infrastructura subdezvoltată și bariere lingvistice și culturale. Abordarea acestor provocări prin măsuri politice, educație și îmbunătățiri ale infrastructurii este crucială pentru îmbunătățirea incluziunii financiare și reducerea sărăciei și excluziunii sociale.

Ce credeti că ar trebui făcut pentru creșterea educației financiare/incluziunii financiare în România?

Sorin-Cristian NIȚĂ:  Pentru a stimula educația/incluziunea financiară în România sunt necesare o serie de acțiuni concrete și coordonate, dintre care menționez:

  • Adaptarea curiculei aferente materiei “Educație financiară”, predată în învățământul preuniversitar. În cadrul disciplinei ¨Educație socială¨, în clasa a VIII-a sunt studiate elemente fundamentale de economie (consumatorul, producătorul, spiritul antreprenorial, raportul dintre cerere și ofertă, inițiativa și riscul etc), elevul descoperind acele competențe care să îi permită să adopte, ulterior, decizii referitoare la aspectele financiare ale vieții acestora și la inițiativa de antreprenoriat. Cu toate acestea, materia predată în cadrul acestor discipline este învechită, manualele fiind în mare parte o adaptare a celor de educație civică predată anterior la clasele a VII-a și a VIII-a. În același sens, pentru predarea educației economico-financiare nu există cadre didactice specializate în domeniul respectiv, profesorul titular având competența predării tuturor celor 4 discipline succesive din cadrul educației sociale.

Este esențial să introducem element de programă educțională care să ofere elevilor instrumentele necesare pentru gestionarea financiară responsabilăa resurselor proprii, încă de la o vârstă fragedă;

  • Promovarea formării continue pentru adulți prin oferirea de cursuri și ateliere gratuite de educație financiară în cadrul instituțiilor cu profil specific, astfel încât aceștia să-și dezvolte abilitățile necesare pentru gestionarea eficientă a veniturilor acestora;
  • Campanii de conștientizare publică prin awarness răspândit în mass-media și în cadrul evenimentelor publice;
  • Extinderea serviciilor financiare disponibile în zonele rurale, având în vedere procentul ridicat al populației ce trăiește în zona rurală. Îmbunătățirea accesului la serviciile bancare și crearea de alternative pentru comunitățile izolate ar contribui la reducerea discrepanțelor existente în ceea ce privește incluziunea financiară;
  • Sprijinirea inițiativelor locale prin promovarea cooperativelor și a altor forme de economie socială, ce ar putea constitui soluții inovatoare pentru persoanele catalogate ca fiind excluse din sistemul financiar tradițional;
  • Facilitarea parteneriatelor dezvoltate între sectorul public, cel privat și organizațiile nonguvernamentale, acestea fiind de natură să identifice și să contrbuie la implementarea soluțiilor sustenabile în statul român.

Adoptarea acestor măsuri ar constitui un prim pas în creșterea gradului de alfabetizare financiară a populației și la îmbunătățirea accesului la serviciile financiare disponible cetățenilor. Totodată, este imperios necesar a se conștientiza că măsurile necesită un termen mediu spre lung pentru ca rezultatele acestora să poată fi cuantificate, având în vedere că procesul educativ este unul de durată, sistematic.

În ultima perioadă au aparut deep-fake-uri pe rețelele de socializare care îndeamnă, prin folosirea în mod fraudulos a imaginii unor personalități, la investiții pe piața de capital pentru câștiguri mari pe termen scurt, dar de fapt sunt doar modalități de a păcăli oamenii. Cum se poate limita acest fenomen?

Sorin-Cristian NIȚĂ: Pentru a limita acest fenomen e nevoie, pe de o parte, de investiții în tehnologii avansate și algoritmi specializați în identificarea deep fake-urilor și, totodată, adoptarea unui cadru legislativ cuprinzător, în vederea reglementării, pe cât posibil, a modalității în care sunt create și distribuite acestea.

De asemenea, educația publicului în vederea recunoașterii tehnologiei deep-fake, inclusiv riscurile asociate acesteia, poate constitui o componentă semnificativă în combaterea fenomenului, oamenii recunoscând elementele manipulatoare prezente în mediul online cu mai multă ușurință.

Nu în ultimul rând, o importanță deosebită o are și cooperarea internațională, axată pe schimbul de bune practici între state, dovedindu-și utilitatea și relevanța în abordarea eficientă a fenomenului.

Din ce în ce ai mulți oameni își pierd banii din bănci, dând date personale unor infractori cibernetici. Care ar trebui să fie interdependența între educație financiară și educație cibernetică?

Sorin-Cristian NIȚĂ: Educația cibernetică, având în vedere societatea în care ne desfășurăm viața în prezent, ar trebui să constituie o componentă studiată de sine stătător pe parcursul tuturor ciclurilor de învățământ, aceasta manifestând valențe în majoritatea sectoarelor de activitate existente la nivelul unui stat european.

Pe latură economică, apreciez că cele două ar trebui să fie într-o strânsă legătură, cu precădere pe fondul amplificării fenomenului de fraudă informatică (de exemplu phishing), întrucât eficiența acestora din urmă se remarcă chiar din cauza lipsei educației financiare și cibernetice.

Concret, cetățenii trebuie să fie învățați cum să își protejeze datele personale și să recunoască semnele unei potențiale fraude cibernetice. Consider că educația cibernetică în sine ar trebui să includă și elemente precum utilizarea sigură a serviciilor financiare disponibile pe internet și instruirea în identificarea și raportarea fraudelor online.

Care este opinia dvs cu privire la Strategia de Educație Financiară, aflată în dezbatere publică pe site-ul Ministerului Educației?

Sorin-Cristian NIȚĂ:  Adoptarea unei Strategii de Educație Financiară sub forma unui act normativ constituie un pas în direcția corectă pentru promovarea educației financiare în rândul populației. În prezent aceasta este crucială într-o societate modernă, în special într-un context în care deciziile financiare devin tot mai complexe și implicațiile acestora pot avea un impact semnificativ atât asupra vieții individuale a cetățenilor, cât și a economiei în ansamblul său. În concret, România demonstrează angajamentul față de creșterea gradului de conștientizare și competențe financiare ale cetățenilor săi, conform angajamentelor asumate la nivel internațional.

Cu toate acestea, un pas în direcția corectă nu este suficient, cu precădere în contextul drumului lung și anevoios pe care statul român îl are de parcurs. Să nu uitam că, în final, dincolo de trasarea unei direcții generale, lucru pe care strategia îl face, este necesară o implementare corespunzătoare a măsurilor ce se regăsesc în aceasta și o adaptare constantă, racordată la realitatea practică.

În final, succesul unei strategii de educație financiară depinde de implicarea și colaborarea tuturor părților interesate, inclusiv a autorităților guvernamentale, instituțiilor de învățământ, sectorului privat și organizațiilor neguvernamentale, astfel încât dialogul interinstituțional să fie unul eficient.

Vă mulțumesc!

Sursă: financialintelligence.ro

Casa Albă dezvăluie planul de bază pentru inteligența artificială destinat agențiilor federale din SUA

Casa Albă a emis un nou memorandum destinat agențiilor federale cu mandate privind implementarea și gestionarea riscurilor inteligenței artificiale (IA) în birourile guvernamentale din Statele Unite.

Memorandumul, intitulat “M-24-10: Avansarea Inovației în Guvernare și Gestionarea Riscurilor pentru Utilizarea de Către Agenții a Inteligenței Artificiale”, a fost publicat la 28 martie de către Biroul Executiv al Președintelui prin Biroul de Management și Buget.

La fel ca multe dintre documentele legate de IA pe care le-am văzut publicate de instituțiile guvernamentale și organizațiile globale în trecut, acest nou memorandum oferă un cadru pentru guvernanța, inovația și gestionarea riscurilor legate de IA pentru diversele agenții federale din SUA, cu speranța că unele dintre aceste practici vor fi adoptate în întreaga lume.

Memorandumul este conceput pentru a se asigura că adoptarea tehnologiilor de IA în cadrul agențiilor federale atenuează riscurile, în timp ce este inovativă și ia în considerare preocupările etice.

Iată componentele și directivele cheie ale memorandumului pe care agențiile federale sunt îndemnate să le urmeze și să le implementeze până la 1 decembrie 2024.

Inițiativele guvernului în domeniul IA

Guvernanța IA: Memorandumul impune numirea unui Ofițer Șef de IA (CAIO) în cadrul fiecărei agenții federale pentru a supraveghea guvernanța IA, inovația și gestionarea riscurilor. CAIO va avea sarcina de a coordona inițiativele de IA în cadrul agențiilor lor respective și de a se asigura că tehnologiile de IA sunt dezvoltate și utilizate în moduri care se aliniază cu politicile și principiile federale. În plus, CAIO-urile sunt responsabile de elaborarea strategiilor pentru utilizarea IA, crearea unui inventar al cazurilor de utilizare a IA și de a lucra îndeaproape cu oficialii existenți în probleme legate de IA care afectează departamentele lor.

Implementarea responsabilă a IA: Memorandumul încurajează agențiile federale să țină cont de etica în timp ce fiecare departament continuă să își dezvolte capacitățile de IA și ulterior să își implementeze IA, în special în ceea ce privește îmbunătățirea infrastructurii IT, gestionarea datelor, securitatea cibernetică și dezvoltarea forței de muncă legate de IA. Memorandumul subliniază, de asemenea, importanța departamentelor de a împărtăși resursele de IA, cum ar fi modelele, codul și datele, în întreaga guvernare federală pentru a încuraja colaborarea și a cataliza inovația.

Gestionarea riscurilor pentru IA: O parte semnificativă din memorandumul de 34 de pagini este dedicată practicilor de gestionare a riscurilor pentru IA, în special în ceea ce privește aplicațiile de IA care ar putea afecta drepturile și siguranța publică. Având în vedere acest lucru, memorandumul solicită agențiilor federale să implementeze “practici minime de gestionare a riscurilor”, inclusiv testarea pentru bias și echitate, monitorizarea continuă a sistemelor de IA și evaluarea regulată pentru a se asigura că aplicațiile de IA nu subminează încrederea sau siguranța publică.

Avansul global al politicilor de inteligență artificială: Provocarea aplicării

Recent, au fost adoptate multe politici și reglementări privind inteligența artificială care fie au fost aprobate, fie își fac drum prin corpul legislativ al unei țări sau organizații fără multă rezistență.

Am văzut Uniunea Europeană adoptând Legea privind IA, am văzut Organizația Națiunilor Unite adoptând o rezoluție provizorie privind IA, am văzut administrația Biden eliberând un ordin executiv privind IA, și acum, vedem Casa Albă lansând cel mai recent memorandum privind IA.

Este clar că fiecare țară încearcă să arate lumii că sunt jucători serioși în cursa pentru IA, cu speranța că politica și reglementarea privind IA pe care o creează vor deveni fie un standard global, fie cel puțin o sursă de inspirație pentru politicile și reglementările privind IA care urmează; dar un lucru la care aceste politici nu reușesc deloc este să explice cum vor fi ele aplicate.

Cele mai multe politici și reglementări privind IA sunt insuficiente în așteptările lor că participanții din industrie sunt dispuși să divulge informații despre modelele lor de IA și despre cazurile lor de utilizare actuale și viitoare. Cu excepția unei companii foarte expuse public care încalcă în mod flagrant una dintre legi sau mandate, va fi dificil să se identifice companiile care nu respectă reglementările.

Ce nu ajută este natura secretă a acestei industrii extrem de tehnice. Dacă un startup sau o companie are într-adevăr un model inovator de IA, cel mai probabil nu va dori să dezvăluie natura modelului sau cazurile sale de utilizare, deoarece ar putea să îl pună într-o poziție defavorabilă și ar putea duce la copierea efectivă a tehnologiei sale de către concurenți. Din aceste motive, printre multe altele, legile și reglementările cuprinzătoare privind IA pe care le vedem luând amploare sunt, în multe cazuri, lipsite de putere.

În alte cazuri mai specifice, legile privind IA create sunt utile, în special cele care impun penalități celor care folosesc IA pentru a provoca prejudicii. Mai devreme în acest an, FCC a emis o hotărâre care a făcut robo-apelurile generate de IA ilegale în conformitate cu Legea privind protecția consumatorilor de telefonie. Aceasta s-a întâmplat la scurt timp după ce mulți locuitori din New Hampshire au primit un mesaj audio generat de IA care imita vocea președintelui Joe Biden și îi încuraja să nu voteze. Dar datorită noii hotărâri a FCC, persoanele care folosesc IA generativă pentru a manipula, a viza sau a dezinforma alții prin robo-apeluri pot primi amenzi reglementare de peste 23.000 de dolari per apel.

Sursă foto: shopsg7.shop