Archives April 2024

Interviu Sorin Niță: “Educația financiară și educația cibernetică ar trebui să fie într-o strânsă legătură, cu precădere pe fondul amplificării fenomenului de fraudă informatică”

  • “Educația financiară și educația cibernetică ar trebui să fie într-o strânsă legătură, cu precădere pe fondul amplificării fenomenului de fraudă informatică, întrucât eficiența acestora din urmă se remarcă chiar din cauza lipsei educației financiare și cibernetice”.
  • Adoptarea unei Strategii de Educație Financiară sub forma unui act normativ constituie un pas în direcția corectă pentru promovarea educației financiare în rândul populației
  • Interviu cu Sorin-Cristian NIȚĂ, Asistent Univ. Dr. Academia de Studii Economice și Președintele Bucharest Fintech Network

De ce se află România în continuare pe ultimul loc în UE, la incluziunea financiară, potrivit Eurostat?

Sorin-Cristian NIȚĂ: România continuă să se claseze pe un loc scăzut în ceea ce privește incluziunea financiară, conform Eurostat, din cauza unor factori precum accesul limitat la servicii bancare, nivelul ridicate de sărăcie și excluziune socială, lipsa educației financiare, economia informală, infrastructura subdezvoltată și bariere lingvistice și culturale. Abordarea acestor provocări prin măsuri politice, educație și îmbunătățiri ale infrastructurii este crucială pentru îmbunătățirea incluziunii financiare și reducerea sărăciei și excluziunii sociale.

Ce credeti că ar trebui făcut pentru creșterea educației financiare/incluziunii financiare în România?

Sorin-Cristian NIȚĂ:  Pentru a stimula educația/incluziunea financiară în România sunt necesare o serie de acțiuni concrete și coordonate, dintre care menționez:

  • Adaptarea curiculei aferente materiei “Educație financiară”, predată în învățământul preuniversitar. În cadrul disciplinei ¨Educație socială¨, în clasa a VIII-a sunt studiate elemente fundamentale de economie (consumatorul, producătorul, spiritul antreprenorial, raportul dintre cerere și ofertă, inițiativa și riscul etc), elevul descoperind acele competențe care să îi permită să adopte, ulterior, decizii referitoare la aspectele financiare ale vieții acestora și la inițiativa de antreprenoriat. Cu toate acestea, materia predată în cadrul acestor discipline este învechită, manualele fiind în mare parte o adaptare a celor de educație civică predată anterior la clasele a VII-a și a VIII-a. În același sens, pentru predarea educației economico-financiare nu există cadre didactice specializate în domeniul respectiv, profesorul titular având competența predării tuturor celor 4 discipline succesive din cadrul educației sociale.

Este esențial să introducem element de programă educțională care să ofere elevilor instrumentele necesare pentru gestionarea financiară responsabilăa resurselor proprii, încă de la o vârstă fragedă;

  • Promovarea formării continue pentru adulți prin oferirea de cursuri și ateliere gratuite de educație financiară în cadrul instituțiilor cu profil specific, astfel încât aceștia să-și dezvolte abilitățile necesare pentru gestionarea eficientă a veniturilor acestora;
  • Campanii de conștientizare publică prin awarness răspândit în mass-media și în cadrul evenimentelor publice;
  • Extinderea serviciilor financiare disponibile în zonele rurale, având în vedere procentul ridicat al populației ce trăiește în zona rurală. Îmbunătățirea accesului la serviciile bancare și crearea de alternative pentru comunitățile izolate ar contribui la reducerea discrepanțelor existente în ceea ce privește incluziunea financiară;
  • Sprijinirea inițiativelor locale prin promovarea cooperativelor și a altor forme de economie socială, ce ar putea constitui soluții inovatoare pentru persoanele catalogate ca fiind excluse din sistemul financiar tradițional;
  • Facilitarea parteneriatelor dezvoltate între sectorul public, cel privat și organizațiile nonguvernamentale, acestea fiind de natură să identifice și să contrbuie la implementarea soluțiilor sustenabile în statul român.

Adoptarea acestor măsuri ar constitui un prim pas în creșterea gradului de alfabetizare financiară a populației și la îmbunătățirea accesului la serviciile financiare disponible cetățenilor. Totodată, este imperios necesar a se conștientiza că măsurile necesită un termen mediu spre lung pentru ca rezultatele acestora să poată fi cuantificate, având în vedere că procesul educativ este unul de durată, sistematic.

În ultima perioadă au aparut deep-fake-uri pe rețelele de socializare care îndeamnă, prin folosirea în mod fraudulos a imaginii unor personalități, la investiții pe piața de capital pentru câștiguri mari pe termen scurt, dar de fapt sunt doar modalități de a păcăli oamenii. Cum se poate limita acest fenomen?

Sorin-Cristian NIȚĂ: Pentru a limita acest fenomen e nevoie, pe de o parte, de investiții în tehnologii avansate și algoritmi specializați în identificarea deep fake-urilor și, totodată, adoptarea unui cadru legislativ cuprinzător, în vederea reglementării, pe cât posibil, a modalității în care sunt create și distribuite acestea.

De asemenea, educația publicului în vederea recunoașterii tehnologiei deep-fake, inclusiv riscurile asociate acesteia, poate constitui o componentă semnificativă în combaterea fenomenului, oamenii recunoscând elementele manipulatoare prezente în mediul online cu mai multă ușurință.

Nu în ultimul rând, o importanță deosebită o are și cooperarea internațională, axată pe schimbul de bune practici între state, dovedindu-și utilitatea și relevanța în abordarea eficientă a fenomenului.

Din ce în ce ai mulți oameni își pierd banii din bănci, dând date personale unor infractori cibernetici. Care ar trebui să fie interdependența între educație financiară și educație cibernetică?

Sorin-Cristian NIȚĂ: Educația cibernetică, având în vedere societatea în care ne desfășurăm viața în prezent, ar trebui să constituie o componentă studiată de sine stătător pe parcursul tuturor ciclurilor de învățământ, aceasta manifestând valențe în majoritatea sectoarelor de activitate existente la nivelul unui stat european.

Pe latură economică, apreciez că cele două ar trebui să fie într-o strânsă legătură, cu precădere pe fondul amplificării fenomenului de fraudă informatică (de exemplu phishing), întrucât eficiența acestora din urmă se remarcă chiar din cauza lipsei educației financiare și cibernetice.

Concret, cetățenii trebuie să fie învățați cum să își protejeze datele personale și să recunoască semnele unei potențiale fraude cibernetice. Consider că educația cibernetică în sine ar trebui să includă și elemente precum utilizarea sigură a serviciilor financiare disponibile pe internet și instruirea în identificarea și raportarea fraudelor online.

Care este opinia dvs cu privire la Strategia de Educație Financiară, aflată în dezbatere publică pe site-ul Ministerului Educației?

Sorin-Cristian NIȚĂ:  Adoptarea unei Strategii de Educație Financiară sub forma unui act normativ constituie un pas în direcția corectă pentru promovarea educației financiare în rândul populației. În prezent aceasta este crucială într-o societate modernă, în special într-un context în care deciziile financiare devin tot mai complexe și implicațiile acestora pot avea un impact semnificativ atât asupra vieții individuale a cetățenilor, cât și a economiei în ansamblul său. În concret, România demonstrează angajamentul față de creșterea gradului de conștientizare și competențe financiare ale cetățenilor săi, conform angajamentelor asumate la nivel internațional.

Cu toate acestea, un pas în direcția corectă nu este suficient, cu precădere în contextul drumului lung și anevoios pe care statul român îl are de parcurs. Să nu uitam că, în final, dincolo de trasarea unei direcții generale, lucru pe care strategia îl face, este necesară o implementare corespunzătoare a măsurilor ce se regăsesc în aceasta și o adaptare constantă, racordată la realitatea practică.

În final, succesul unei strategii de educație financiară depinde de implicarea și colaborarea tuturor părților interesate, inclusiv a autorităților guvernamentale, instituțiilor de învățământ, sectorului privat și organizațiilor neguvernamentale, astfel încât dialogul interinstituțional să fie unul eficient.

Vă mulțumesc!

Sursă: financialintelligence.ro

Casa Albă dezvăluie planul de bază pentru inteligența artificială destinat agențiilor federale din SUA

Casa Albă a emis un nou memorandum destinat agențiilor federale cu mandate privind implementarea și gestionarea riscurilor inteligenței artificiale (IA) în birourile guvernamentale din Statele Unite.

Memorandumul, intitulat “M-24-10: Avansarea Inovației în Guvernare și Gestionarea Riscurilor pentru Utilizarea de Către Agenții a Inteligenței Artificiale”, a fost publicat la 28 martie de către Biroul Executiv al Președintelui prin Biroul de Management și Buget.

La fel ca multe dintre documentele legate de IA pe care le-am văzut publicate de instituțiile guvernamentale și organizațiile globale în trecut, acest nou memorandum oferă un cadru pentru guvernanța, inovația și gestionarea riscurilor legate de IA pentru diversele agenții federale din SUA, cu speranța că unele dintre aceste practici vor fi adoptate în întreaga lume.

Memorandumul este conceput pentru a se asigura că adoptarea tehnologiilor de IA în cadrul agențiilor federale atenuează riscurile, în timp ce este inovativă și ia în considerare preocupările etice.

Iată componentele și directivele cheie ale memorandumului pe care agențiile federale sunt îndemnate să le urmeze și să le implementeze până la 1 decembrie 2024.

Inițiativele guvernului în domeniul IA

Guvernanța IA: Memorandumul impune numirea unui Ofițer Șef de IA (CAIO) în cadrul fiecărei agenții federale pentru a supraveghea guvernanța IA, inovația și gestionarea riscurilor. CAIO va avea sarcina de a coordona inițiativele de IA în cadrul agențiilor lor respective și de a se asigura că tehnologiile de IA sunt dezvoltate și utilizate în moduri care se aliniază cu politicile și principiile federale. În plus, CAIO-urile sunt responsabile de elaborarea strategiilor pentru utilizarea IA, crearea unui inventar al cazurilor de utilizare a IA și de a lucra îndeaproape cu oficialii existenți în probleme legate de IA care afectează departamentele lor.

Implementarea responsabilă a IA: Memorandumul încurajează agențiile federale să țină cont de etica în timp ce fiecare departament continuă să își dezvolte capacitățile de IA și ulterior să își implementeze IA, în special în ceea ce privește îmbunătățirea infrastructurii IT, gestionarea datelor, securitatea cibernetică și dezvoltarea forței de muncă legate de IA. Memorandumul subliniază, de asemenea, importanța departamentelor de a împărtăși resursele de IA, cum ar fi modelele, codul și datele, în întreaga guvernare federală pentru a încuraja colaborarea și a cataliza inovația.

Gestionarea riscurilor pentru IA: O parte semnificativă din memorandumul de 34 de pagini este dedicată practicilor de gestionare a riscurilor pentru IA, în special în ceea ce privește aplicațiile de IA care ar putea afecta drepturile și siguranța publică. Având în vedere acest lucru, memorandumul solicită agențiilor federale să implementeze “practici minime de gestionare a riscurilor”, inclusiv testarea pentru bias și echitate, monitorizarea continuă a sistemelor de IA și evaluarea regulată pentru a se asigura că aplicațiile de IA nu subminează încrederea sau siguranța publică.

Avansul global al politicilor de inteligență artificială: Provocarea aplicării

Recent, au fost adoptate multe politici și reglementări privind inteligența artificială care fie au fost aprobate, fie își fac drum prin corpul legislativ al unei țări sau organizații fără multă rezistență.

Am văzut Uniunea Europeană adoptând Legea privind IA, am văzut Organizația Națiunilor Unite adoptând o rezoluție provizorie privind IA, am văzut administrația Biden eliberând un ordin executiv privind IA, și acum, vedem Casa Albă lansând cel mai recent memorandum privind IA.

Este clar că fiecare țară încearcă să arate lumii că sunt jucători serioși în cursa pentru IA, cu speranța că politica și reglementarea privind IA pe care o creează vor deveni fie un standard global, fie cel puțin o sursă de inspirație pentru politicile și reglementările privind IA care urmează; dar un lucru la care aceste politici nu reușesc deloc este să explice cum vor fi ele aplicate.

Cele mai multe politici și reglementări privind IA sunt insuficiente în așteptările lor că participanții din industrie sunt dispuși să divulge informații despre modelele lor de IA și despre cazurile lor de utilizare actuale și viitoare. Cu excepția unei companii foarte expuse public care încalcă în mod flagrant una dintre legi sau mandate, va fi dificil să se identifice companiile care nu respectă reglementările.

Ce nu ajută este natura secretă a acestei industrii extrem de tehnice. Dacă un startup sau o companie are într-adevăr un model inovator de IA, cel mai probabil nu va dori să dezvăluie natura modelului sau cazurile sale de utilizare, deoarece ar putea să îl pună într-o poziție defavorabilă și ar putea duce la copierea efectivă a tehnologiei sale de către concurenți. Din aceste motive, printre multe altele, legile și reglementările cuprinzătoare privind IA pe care le vedem luând amploare sunt, în multe cazuri, lipsite de putere.

În alte cazuri mai specifice, legile privind IA create sunt utile, în special cele care impun penalități celor care folosesc IA pentru a provoca prejudicii. Mai devreme în acest an, FCC a emis o hotărâre care a făcut robo-apelurile generate de IA ilegale în conformitate cu Legea privind protecția consumatorilor de telefonie. Aceasta s-a întâmplat la scurt timp după ce mulți locuitori din New Hampshire au primit un mesaj audio generat de IA care imita vocea președintelui Joe Biden și îi încuraja să nu voteze. Dar datorită noii hotărâri a FCC, persoanele care folosesc IA generativă pentru a manipula, a viza sau a dezinforma alții prin robo-apeluri pot primi amenzi reglementare de peste 23.000 de dolari per apel.

Sursă foto: shopsg7.shop

Singapore modifică legile privind plățile pentru a acoperi tokenurile digitale

Autoritatea Monetară din Singapore (MAS) a anunțat marți o modificare a Legii Serviciilor de Plăți (Payment Services Act – PS Act) a țării pentru a include furnizorii de servicii de active virtuale (VASP) care oferă o serie de servicii în token-uri de plată digitală (DPT).

Potrivit noii legi, banca centrală va reglementa toți VASP-urile care oferă custodie pentru token-uri, o mișcare pe care oficialii guvernamentali au sugerat-o de luni de zile. “Această extindere este în lucru din 2021 și aduce claritatea regulamentară mult anticipată pentru jucătorii de custodie de criptomonede din Singapore”, a declarat pentru media Angela Ang, fost oficial MAS.

Noua lege va include și VASP-uri care facilitează transferul sau schimbul de tokenuri de plată, “chiar și atunci când furnizorul de servicii nu intră în posesia banilor sau DPT-urilor.” Această stipulație va aduce serviciile P2P în rețeaua MAS.

Companiile care facilitează transferul transfrontalier de bani prin tokenuri de plată, chiar și atunci când banii nu sunt acceptați sau primiți în Singapore, vor fi, de asemenea, incluse în legea extinsă. “Modificările vor permite MAS să impună cerințe referitoare la prevenirea spălării de bani, combaterea finanțării terorismului, protecția utilizatorilor și stabilitatea financiară asupra furnizorilor de servicii DPT”, spune corpul de autoritate monetară.

Se vor oferi aranjamente tranzitorii pentru toți furnizorii care desfășoară activități în Singapore. Aceste companii trebuie să notifice MAS-ul în termen de 30 de zile pentru a fi acoperite de aranjamente. Apoi, acestea trebuie să depună o cerere de licență în termen de șase luni de la 4 aprilie.

Pentru a obține licența, VASP-urile trebuie să demonstreze că segregă activele clienților și le plasează în conturi de încredere; 90% din aceste active trebuie să fie păstrate în stocare la rece. Alte cerințe includ mitigarea conflictelor de interese și divulgarea aspectelor cheie către clienți.

În plus, VASP-urile nu trebuie să împrumute sau să mizeze niciunul dintre activele clienților lor.

Schimbările legale nu sunt neașteptate pentru VASP-urile din Singapore, spune profesorul de drept de la Universitatea Națională din Singapore (NUS), Kelvin Low. El crede că aceste companii știau de modificările legale iminente și că cele care nu au putut să le îndeplinească au părăsit Singapore-ul acum ceva timp.

Ultimele legi privind activele digitale din Singapore vin într-un moment în care țara concurează cu alte centre financiare precum Hong Kong, Tokyo, Zurich și Dubai pentru a atrage firmele blockchain. Hong Kong-ul a fost cel mai agresiv, adoptând legi prietenoase și chiar împingând băncile locale să servească VASP-urile, contrastând puternic cu poziția “anti-cripto” a Chinei continentale.

Haga dorește să ofere claritate juridică pentru tokenizarea transfrontalieră

Conferința de la Haga privind Dreptul Internațional Privat (HCCH) a lansat o nouă inițiativă pentru a oferi claritate juridică întreprinderilor care se ocupă cu tokenurile digitale.

Această inițiativă încearcă să “propună un proiect normativ privind aspectele de drept internațional privat referitoare la tokenurile digitale”.

HCCH este o organizație interguvernamentală care oferă interpretare globală și unificare a dreptului privat.

Propunerea recunoaște tokenizarea ca un facilitator al tranzacțiilor rapide și sigure, inclusiv transferurile transfrontaliere de valori. Aceasta simplifică tranzacțiile prin creșterea transparenței și reducerea intermediarilor. În afara transferurilor, tokenizarea câștigă teren în lumea investițiilor prin acțiuni tokenizate în fonduri digitale, cu giganți globali precum Citibank, BlackRock și HSBC conducând inițiativa.

Cu toate acestea, în ciuda creșterii notorietății, majoritatea jurisdicțiilor nu au legi care să reglementeze tokenizarea, notează HCCH. Abordarea cea mai populară a fost extinderea regulilor existente pentru a acoperi noul sector. HCCH consideră că natura descentralizată a tokenurilor digitale și varietatea participanților din proces constituie o amenințare nouă pentru reglementările existente.

“O complexitate suplimentară apare întrucât dezvoltarea legii substanțiale interne referitoare la diversele cazuri de utilizare ale tokenurilor digitale nu a fost coordonată sau uniformă. Aceasta duce la o arenă fragmentată, posibil plurijurisdicțională și cu mai mulți părți implicate, care poate diferi în funcție de diferitele cazuri de utilizare a tokenizării digitale”, a adăugat organizația.

HCCH recomandă un studiu asupra tokenurilor digitale, inclusiv o definiție globală și o prezentare a tokenurilor care ar trebui acoperite în cadrul acestui concept. Unele domenii de luat în considerare includ tokenurile imobiliare, tokenurile non-fungibile (NFT-uri), tokenurile de plată, stablecoin-urile și tokenurile de utilitate. Studiul ar exclude valorile mobiliare, certificatele de carbon și monedele digitale ale băncilor centrale (CBDC-uri), deoarece există alte studii referitoare la acestea.

HCCH propune ca statele membre să nominalizeze experți în domeniu din jurisdicțiile lor pentru a contribui la studiu, cu intenția de a prezenta un raport la întâlnirea Consiliului de Conducere din anul viitor.

În timp ce HCCH lucrează la un cadru global, statele individuale lucrează la reglementările privind tokenizarea pe măsură ce industria crește rapid.

Săptămâna aceasta, directorul general al Autorității Monetare din Singapore (MAS) a dezvăluit că reglementarea tokenizării este considerată o prioritate.

“MAS lucrează cu acești manageri piloți la tratamentul legal și reglementar și implicațiile fondurilor de investiții tokenizate”, a declarat Chia Der Jiun participanților la un eveniment din industrie.

Recent, Hong Kong a dezvăluit standarde pentru produsele financiare tokenizate în timp ce urmărește obiectivul său de a fi un hub global pentru tokenizare.

Sursă foto: bitcoinmarketjournal.com

Includerea portofelului Bitcoin de către Google stârnește o dezbatere privind confidențialitatea

În timp ce unii aplaudă mișcarea către adoptarea generalizată, susținătorii Bitcoin-ului, axați pe confidențialitate, au semnalat preocupări legate de agregarea centralizată a datelor.

Google și-a extins caracteristicile pentru a permite utilizatorilor să caute soldurile portofelului pe mai multe blockchain-uri, cum ar fi Bitcoin, Arbitrum, Avalanche, Optimism, Polygon și Fantom. Atunci când este introdusă adresa portofelului, rezultatele căutării afișează soldul tokenului pe rețea împreună cu data ultimei actualizări. Utilizatorii pot căuta trei formate de adresă Bitcoin – P2PKH, P2SH și Bech32 – și pot vizualiza soldurile curente și tranzacțiile recente.

Incorporarea datelor Bitcoin în rezultatele căutării îmbunătățește accesibilitatea Google la activitatea on-chain, valorificând volumul său extensiv de căutare zilnic.

În timp ce unii laudă noua funcție a Google ca fiind o mișcare către adoptarea generalizată, susținătorii Bitcoin-ului, axați pe confidențialitate, și-au arătat temerile legate de agregarea centralizată a datelor și impactul său asupra confidențialității.

Ultima funcție a Google vine după ce a introdus rezultatele căutării domeniilor Ethereum Name Service (ENS), permițând utilizatorilor să verifice soldurile portofelului cu nume de domeniu citibile, precum “vitalik.eth” pentru adresele portofelului Ethereum. Extinderea recentă a Google se bazează pe introducerea inițială a căutărilor de solduri portofel Ethereum în mai 2023. În 2022, Google a integrat o funcționalitate criptografică, permițând unor adrese de portofel Ethereum să își urmărească soldurile de Ether prin motorul de căutare Google, economisind necesitatea accesării Etherscan.

Adăugarea căutărilor wallet marchează o schimbare în atitudinea gigantului tehnologic. Google a interzis reclamele legate de Bitcoin în 2018, dar recent și-a schimbat poziția, permițând reclamele pentru fondurile exchange-traded fund (ETF) Bitcoin spot, după aprobarea lor în Statele Unite în ianuarie.

Produsele ETF de la manageri de active remarcabili precum BlackRock apar acum în rezultatele căutării. În octombrie 2022, Google s-a asociat cu Coinbase pentru a permite clienților săi să plătească serviciile cloud cu criptomonede. Firma tech a inițiat, de asemenea, un contor pentru evenimentul Ethereum Merge – tranziția Ethereumului de la proof-of-work (PoW) la proof-of-stake (PoS) în 2022.

În 2023, Google Cloud s-a alăturat startup-ului Web3 Orderly Network pentru a crea instrumente pentru dezvoltatori axate pe utilizatori pentru finanțele descentralizate (DeFi) pentru a reduce barierele de intrare în lumea descentralizată. Colaborarea a avut ca scop abordarea principalelor obstacole ale DeFi: barierele de intrare și problemele de securitate, care au fost provocări persistente în ecosistem.

Sursă foto: cryptoslate.com

Peste jumătate dintre organizațiile de caritate din SUA acceptă acum donații în criptomonede

Un număr din ce în ce mai mare de organizații de caritate și non-profit adoptă criptomonedele.

Adoptarea criptomonedelor în domeniul caritabil înregistrează o creștere rapidă, cu 56% dintre primele 100 de organizații de caritate din Statele Unite acceptând acum donații în criptomonede începând cu ianuarie 2024, conform raportului anual din 2024 al organizației de caritate cripto The Giving Block.

Acest lucru marchează o schimbare semnificativă pentru organizațiile non-profit, multe dintre acestea fiind inițial reticente în adoptarea plăților cu criptomonede.

Conform raportului, „Atunci când am lansat The Giving Block în 2018, a trebuit practic să spargem ușile pentru a determina organizațiile non-profit să vorbească cu noi despre bitcoin.” Raportul adaugă: „Multe s-au schimbat de atunci.”

Co-fondatorul Giving Block, Alex Wilson, dezvăluie cum se schimbă atitudinile și dacă se așteaptă să vadă organizații de caritate orientate spre o adoptare mai mare a criptomonedelor în viitor. “Da, în timp, continuăm să observăm o adoptare mai mare a organizațiilor non-profit care acceptă donații în criptomonede,” a spus Wilson. “Piața a devenit prea mare pentru a fi ignorată. Nu există multe piețe în lume care permit unei organizații non-profit să acceseze o bază de donatori de 2 trilioane de dolari.”

Wilson consideră că cunoștințele și familiarizarea cu criptomonedele sunt cheia acestei schimbări. “În cea mai mare parte, este o chestiune de educație. Multe organizații non-profit pur și simplu nu realizează câți oameni dețin criptomonede. Totuși, odată ce își dau seama de acest lucru, se adaptează destul de repede,” a spus el.

Menținerea donațiilor cu crypto cât mai simplă

Pentru a include cât mai multe organizații de caritate posibil, Giving Block își propune să facă simplă acceptarea donațiilor în criptomonede pentru organizațiile non-profit. Parte din aceasta vine sub forma unei caracteristici de vânzare automată, care transferă criptomoneda în dolari în momentul donației.

“Dacă doresc, pot alege să păstreze criptomonedele, dar cei mai mulți sunt mai confortabili să-și lichideze donațiile, similar cu modul în care tratează alte donații non-cash precum acțiunile sau alte forme de proprietate. Scopul nostru este să facem acceptarea criptomonedelor la fel de ușoară ca și acceptarea oricărui alt cadou pe care îl primește o organizație non-profit,” a spus Wilson.

Având acest lucru în vedere, folosirea unei soluții de donare minimizează expunerea unei organizații non-profit la criptomonede. “Principala capcană este încercarea de a face prea mult fără să știe ce fac. Unele organizații non-profit au ales să se ocupe singure de aceste lucruri în loc să lucreze cu un partener de încredere,” a spus Wilson. Potrivit lui Wilson, “de obicei, nu se termină bine” pentru cei care încearcă să meargă pe cont propriu.

Parteneri de încredere: Simplificarea adoptării

Save the Children, o organizație non-profit axată pe îmbunătățirea vieții copiilor din întreaga lume, a început să accepte Bitcoin în 2013, după ce taifunul Haiyan a lovit Filipinele.

Ettore Rossetti, consilier principal pentru tehnologie, marketing și parteneriate inovatoare la Save the Children, a declarat că procesul de acceptare a donațiilor în criptomonede nu a fost complet simplu, necesitând aprobări din partea mai multor departamente înainte ca inițiativa să poată progresa. “Am obținut aprobările legale, financiare și de comunicare media necesare pentru a putea accepta acea donație în Bitcoin,” a spus Rossetti, care a recunoscut că “au existat preocupări” legate de aspecte precum impactul asupra mediului. Chiar și cu acele preocupări, Rossetti a reușit să obțină toate aprobările necesare în 24 de ore, demonstrând că acolo unde există voință, progresul poate fi foarte rapid într-adevăr.

Având diverși parteneri de încredere începând cu anul 2013, Save The Children este acum una dintre multele organizații non-profit care lucrează cu The Giving Block. Multe dintre programele sale au beneficiat de generozitatea donatorilor de criptomonede. De exemplu, în Afghanistan, donatorii de criptomonede au contribuit la susținerea asistenței umanitare pentru 730.000 de copii în urma haosului care a urmat retragerii SUA. În urma cutremurului din Siria și Turcia din 2023, donațiile în criptomonede au ajutat la finanțarea programului de apă și igienă al Save the Children, ajungând la 1,1 milioane de copii și 2,6 milioane de persoane în total. În Uganda, în cooperare cu World of Women, Save the Children a strâns 100.000 de dolari, ajutând la îndeplinirea nevoilor educaționale ale a 115.000 de copii și adolescenți.

Reputația controversată a criptomonedelor

Deși criptomonedele și actul caritabil devin din ce în ce mai strâns legate, există încă provocări în cale. Media mainstream nu este întotdeauna prietenoasă cu industria blockchain, iar organizațiile non-profit trebuie să-și păstreze reputația în minte.

Apoi, există figuri precum senatorul american Elizabeth Warren care asociază industria cripto cu activități ilicite. L-am întrebat pe Wilson ce impact au astfel de figuri asupra industriei. “Este frustrant deoarece Elizabeth Warren și alți politicieni au folosit adesea date exagerate sau complet false pentru a-și susține afirmațiile,” a spus Wilson. “Norocul nostru este că faptele ne susțin, iar dovada este clară că există mult mai puțină activitate ilicită decât pretind oameni precum Elizabeth Warren. Toate datele indică faptul că există mai puțină activitate ilicită în criptomonede decât în economia tradițională.”

Rossetti a spus că unul dintre aspectele pe care Save the Children a trebuit să le ia în considerare activ a fost mediul înconjurător și “riscul de reputație asociat cu probleme precum utilizarea energiei, în special lanțurile proof-of-work precum blockchain-ul Bitcoin”.

Pentru Rossetti și Save the Children, mediul înconjurător este ceva de care sunt în mod constant conștienți, deoarece schimbările climatice “exacerbează problemele cu care se confruntă copiii – mai multe dezastre naturale și așa mai departe”.

“Suntem primul ONG din lume care face parte din Fondul Climatic Verde și singura organizație de caritate pentru copii. Deci, suntem mândri de asta. Avem doar o singură planetă”, a spus Rossetti. “Dar, privind mai atent, dincolo de titluri, multe dintre blockchain-uri sunt alimentate de surse regenerabile sau de energie subutilizată.”

Crypto pentru bine: #HODLhope

Cel mai recent efort al Save the Children pentru samariteni cripto este #HODLhope. După cum declară campania, “În întreaga lume, copiilor le sunt furate viitorurile de o economie globală construită pe inegalitate și lăcomie. […] Save the Children crede că tehnologia blockchain și criptomonedele pot fi o forță pentru bine și pentru incluziunea financiară.”

Scopul #HODLhope este de a strânge 10 milioane de dolari în donații cripto până la sfârșitul anului 2024, permițând copiilor din întreaga lume să păstreze speranța. Strângând aproape 8 milioane de dolari până în martie, campania pare sigură să atingă acest obiectiv.

Pentru cele 44% din primele 100 de organizații caritabile din SUA care încă nu au conștientizat puterea Bitcoinului și a criptomonedelor în general, acum ar putea fi momentul potrivit să o facă.

Sursă foto: investopedia.com