Archives April 2023

Cum a fost la Blockchain Marathon 2.0

În weekendul 22-23 aprilie 2023, am avut plăcerea să organizăm, alături de FABIZ-ASE, o nouă ediție a Blockchain Marathon, un eveniment menit să sprijine dezvoltarea industriei Blockchain și FinTech și să împărtășească cunoaștere tinerilor pasionați de domeniu.

Printre tematicile abordate de invitații noștri s-au numărat: reglementarea domeniului crypto și beneficiile demersului pentru cadrul legal din România, rolul digitalizării în dezvoltarea afacerilor, beneficiile blockchain pentru îmbunătățirea mecanismelor educaționale și a celor de cercetare.

Alături de noi s-au aflat Dragoș Tohănean (vice-președinte al Autorității pentru Digitalizarea României), Sever Moldovean (project manager la MultiversX), Flavius Jakubowicz (co-fondator JASILL), Endi Ungureanu (co-fondator Metaventis), Wolfgang Hardle (profesor la Universitatea Humboldt din Berlin) și alți experți din industria blockchain.

Aceștia au venit în fața auditoriului cu cele mai noi informații legate de evoluțiile din sfera blockchain și au încercat să transpună experiența lor în chestiuni de utilitate pentru toți pasionații domeniului.

Participanții s-au delectat și cu câteva concursuri organizate, fiind la final premiați de partenerii noștri de la Stakeborg și MultiversX.

Președintele Bucharest Fintech Network la Cybersecurity Forum

Avem nevoie de reglementare în zona crypto/fintech, a declarat domnul Sorin-Cristian NIȚĂ, Asistent Univ. Dr.Academia de Studii Economice și Președintele Bucharest Fintech Network, la Cybersecurity Forum, potrivit unui articol publicat de financialintelligence.ro.

Domnia sa a explicat: „Cu toţii am auzit cel puțin o dată de scam-uri precum ONE COIN, AFRYCRYPT sau GAINBITCOIN, acestea constând în pierderea de către investitori a unor sume de ordinul miliardelor de dolari. Astfel, necesitatea eliminării riscului apariției unor fenomene similare constituie elementul care stă la baza nevoii de reglementare normativă a modului de funcționare al pieței criptomonedelor. Spre deosebire de bursele tradiţionale/sistemul bancar, care se bucură de un cadru legislativ vast, în situația criptomonedelor nu există un set de reglementări care să permită prevenirea fraudelor și eficientizarea realizării tranzacțiilor la nivelul pieței. Deși a fost inițiat un dialog privind impozitarea veniturilor din criptomonede, în prezent se mențin neclaritățile generate de lacunele legislative. În România, în perioada 2007 – 2010, s-au depus eforturi de către aparatul administrativ central al statului în sensul creșterii proporției de plăți realizate cu cardul, în contextul în care majoritatea plăților se realizau cash. Prin contrast, astăzi proporția a început să se inverseze, din ce în ce mai multe plăți realizându-se prin intermediul canalelor electronice. Mai mult, în ultima perioadă, trendurile actuale conturează prezența activă a unor sisteme de plăți care vin să înlocuiască inclusiv aceste plăți bancare, fiind vorba despre industriile crypto și fintech. În fapt, aceste industrii prezintă o serie de beneficii, dintre care aş enumera: servicii financiare inovatoare, realizarea cu ușurință a tranzacțiilor și trasabilitatea operațiunilor.

Deși se presupune că persoanele care au un nivel ridicat de educație financiară sunt ferite de posibilitatea scam-urilor, există multiple cazuri în care acestea se materializează – vă mărturisesc și că a fost și cazul meu, în 2017, când am încercat niște investiții în crypto care s-au evaporat. Astfel, nu este vorba numai despre educația financiară la nivel general, pe care ți-o oferă școala tradițională, cât și despre educația financiară nișată, targetată pe zona criptomonedelor, pe zona fintech (realizată în vederea înțelegerii modului de funcționare al acestor industrii). Cu titlu de exemplu, în perioada 22-23 aprilie 2023, am avut inițiativa organizării celei de-a doua ediții a Blockchain Marathon în cadrul Academiei de Studii Economice din București. Concret, este vorba despre un eveniment care își propune să aducă în atenția studenților elementele generale ale sistemelor crypto și fintech, în scopul identificării problemelor majore ale domeniului.

De asemenea, avem în vedere introducerea a tot mai multe materii în programa universitară, care să abordeze tematici precum securitatea cibernetică, inteligența artificială, machine learning și, nu în ultimul rând, zona de cryptocurrency”.

Sorin-Cristian NIȚĂ a mai spus: „În ceea ce privește dimensiunea pieței criptomonedelor, între anii 2016 și 2023, se poate observa o creștere, aceasta atingând în 2022 valoarea de aproximativ 3 trilioane de dolari.

Cu toate acestea, odată cu creșterea se înregistrează si vulnerabilități asociate industriei crypto/fintech.  Astfel, aceasta este, sub o formă sau alta, conectată cu sistemul bancar, motiv pentru care riscurile sunt relativ similare între cele două:

riscuri de lichiditate (dacă discutăm despre o companie de fintech, aceasta lucrează, are furnizori/clienți, existând în permanență posibilitatea ca banii pe care îi oferă sub formă de împrumut să nu mai fie recuperați);

riscul de piață (dat în special de volatilitatea pe care criptomonedele o afișează – majoritatea acestor împrumuturi au loc în criptomonede, fie că discutăm de stablecoin, BTC etc.);

risc operaţional (generat de posibilitatea erorii materiale);

efecte de spill-over asupra sistemului bancar (toate operațiunile realizate pot ajunge să aibă efecte de spill-over asupra sistemului bancar: concret, fintech-ul contractează credit de la bancă, împrumută mai departe, la rândul său, persoane fizice/juridice în criptomonede, iar în cazul în care fintech-ul nu este capabil să colecteze banii de la clienții săi, banca poate fi pusă în dificultate – efectul de contagiune fiind vizibil la scară largă).

În prespectivă, sectorul de fintech fiind în creștere, există posibilitatea ca, în următorii 10-15 ani, să apară fenomenul de „shadow banking” –  dedublarea sistemului bancar de sistemul crypto și fintech -, iar acest lucru este de natură să ducă la o concurență care nu este neapărat benefică. Pe cale de consecință, la nivelul sistemului bancar se poate contura riscul reducerii depozitelor și a capitalizării bancare, ceea ce ar presupune mai puțini bani disponibili în piață, respectiv scăderea creditării și a cererii, care ar lovi direct în consum. Întrucât consumul este parte a PIB-ului, economia poate fi, astfel, afectată considerabil”.

Sursă foto: financialintelligence.ro