Archives August 2024

Un nou raport prevede o creștere majoră a utilizării tehnologiei blockchain în sectorul auto, impulsionată de necesitatea jucătorilor cheie din industrie de a obține securitate și eficiență îmbunătățite.

Conform studiului realizat de Report Prime, cota de piață a tehnologiei blockchain în acest sector este de așteptat să crească de la 82,50 milioane de dolari în 2023 la 160,78 milioane de dolari până în 2030. De la nivelurile sale actuale, această creștere prevede o rată de creștere anuală compusă (CAGR) de 10%, având la bază mai mulți factori esențiali pentru acest impuls de creștere.

Conform raportului, creșterea producției vehiculelor electrice și a tehnologiilor pentru vehicule conectate sunt factori cheie responsabili pentru creșterea aplicațiilor blockchain între 2022 și 2024. Viitorii factori de adopție vor gravita în jurul necesității producătorilor de automobile de a proteja datele consumatorilor de actorii rău intenționați.

O altă utilizare pentru blockchain este aplicarea sa în optimizarea gestionării lanțului de aprovizionare, permițând producătorilor și consumatorilor să urmărească mișcarea pieselor auto și istoricul acestora. Experții spun că funcționalitățile de urmărire în timp real oferite de registrele distribuite vor fi esențiale în combaterea proliferării pieselor false și reducerea fraudelor.

Pe segmente, registrele distribuite public vor concura cu soluțiile enterprise pentru dominanță, companiile cântărind compromisurile înainte de a opta pentru preferințele lor. Companiile care caută un control mai mare asupra datelor pentru a proteja sistemele proprietare sunt mai susceptibile să opteze pentru blockchain-uri private, în timp ce blockchain-urile publice vor oferi firmelor cel mai înalt nivel de transparență.

În ceea ce privește aplicațiile, cei mai mari factori de creștere până în 2031 vor fi siguranța vehiculelor și securitatea datelor, în timp ce cazurile de utilizare în lanțul de aprovizionare vor ocupa un loc secund foarte apropiat. Aplicațiile în producție vor crește constant pe măsură ce inovația atinge noi niveluri, cu cazuri de utilizare în acest segment concentrându-se pe certificare și urmărirea stadiului producției.

În analiza regională, America de Nord, condusă de SUA și Canada, va surclasa alte regiuni, susținută de investiții considerabile în cercetare și dezvoltare. Raportul susține că acceptarea culturală a tehnologiei în America de Nord îi oferă un avantaj față de alte regiuni, Europa și Asia-Pacific fiind dornice să reducă diferența.

„Regiunea Asia-Pacific, în special China și India, este cea mai rapidă zonă de creștere, impulsionată de urbanizarea în creștere, cererea de vehicule inteligente și sprijinul guvernamental pentru inițiativele blockchain,” se arată în raport.

Lupta între giganți și disruptori

Raportul evidențiază o confruntare iminentă între firmele tehnologice consacrate și inovatori pentru cota de piață a blockchain-ului în regiune. În primii ani analizați, giganți precum IBM și Microsoft sunt așteptați să dețină un avans semnificativ în sector, datorită serviciilor lor open-source și Azure Blockchain Services, respectiv.

Cu toate acestea, SHIFTMobility și carVertical câștigă teren în sector datorită abordărilor lor inovatoare privind urmărirea vehiculelor și mobilitatea. Raportul susține că, pe măsură ce tot mai multe companii pătrund în acest spațiu, cota de piață a giganților tehnologici ar putea suferi din cauza disruptorilor inovatori.

Sursă foto: msrcosmos.com

Un nou raport al International Data Corporation (IDC) a prezis o creștere accentuată a cheltuielilor globale pentru inteligența artificială (IA) în anii următori, determinată de o combinație de factori pentru această tehnologie emergentă.

Raportul, intitulat „Ghidul pentru cheltuielile globale pentru IA și IA generativă”, prognozează cheltuielile globale pentru IA ajungând la 632 de miliarde de dolari până în 2028, aproape dublând cifrele actuale. Prognoza estimează o rată compusă de creștere anuală (CAGR) de 29% până în 2028, IA generativă fiind considerată principalul motor de creștere.

IDC observă că ascensiunea meteorică a sistemelor de IA generativă în ultimele 24 de luni nu va da semne de încetinire, pe fondul creșterii ratelor de adopție de către companii. În ciuda cheltuielilor companiilor pentru sistemele de IA generativă, raportul presupune că acest segment va fi „mai mic decât totalul combinat” al altor segmente.

Potrivit raportului, cheltuielile pentru învățarea automată, procesarea limbajului natural (NLP) și învățarea profundă sunt așteptate să înregistreze o creștere în perioada de prognoză, dar vor rămâne în urma CAGR-ului de 59,2% al IA generative.

O privire generală asupra predicțiilor IDC arată că majoritatea companiilor care adoptă IA vor aloca o parte semnificativă a capitalului lor pentru software. Analiștii IDC consideră că software-ul va fi cea mai mare categorie de cheltuieli, cu aplicațiile care utilizează IA și infrastructura de sistem pentru IA primind cea mai mare atenție.

Cheltuielile pentru hardware-ul AI vor ocupa locul al doilea, cu companii care vor aloca fonduri pentru servere și soluții de stocare, ceea ce va genera o rată compusă de creștere anuală (CAGR) de doar 24,3% pe parcursul a cinci ani.

Se așteaptă ca serviciile financiare să fie cei mai mari adoptatori ai tehnologiei IA, urmate îndeaproape de sectoarele IT și retail. Combinația dintre aceste trei industrii de top este prognozată să reprezinte 45% din cheltuielile pentru IA în perioada de prognoză, în timp ce serviciile de agrement și personale sunt așteptate să înregistreze cheltuieli de miliarde de dolari.

În ceea ce privește distribuția regională, America de Nord, condusă de SUA, va înregistra cheltuieli de peste 336 miliarde de dolari pentru IA în 2028, Europa de Vest ocupând locul al doilea în planul general. În timp ce Africa și Orientul Mijlociu sunt așteptate să prezinte potențial, raportul prevede că regiunea Asia-Pacific va avea a treia cea mai mare creștere a cheltuielilor pentru IA până în 2028.

Prudenți față de dezavantaje

În ciuda cheltuielilor mari ale companiilor pentru IA, există temeri palpabile că integrarea tehnologiei ar putea schimba radical locul de muncă modern în viitorul apropiat. Un raport IBM prevede că până la 1,4 miliarde de lucrători vor fi afectați negativ de inteligența artificială generativă, declanșând un val de pierderi de locuri de muncă.

Economiile dezvoltate, cu integrări avansate ale tehnologiilor emergente, sunt prognozate să suporte cea mai mare parte a pierderilor de locuri de muncă induse de IA, în timp ce economiile emergente și regiunile mai puțin dezvoltate vor înregistra pierderi la un nivel redus. Totuși, optimiștii consideră că perfecționarea angajaților cu noi abilități în domeniul IA le va oferi un avantaj într-un loc de muncă în continuă schimbare.

Sursă foto: medium.com

Hong Kong ar putea introduce reglementări îmbunătățite pentru activele digitale în următoarele 18 luni, potrivit unui membru al Consiliului Legislativ. Această măsură face parte din eforturile jurisdicției de a deveni un hub global pentru tehnologia financiară.

„Industria activelor digitale a făcut progrese semnificative în ultimii ani, dar suntem încă într-o etapă foarte timpurie,” a declarat David Chiu, membru al Consiliului Legislativ al Regiunii Administrative Speciale Hong Kong, înainte de a prezenta planurile strategice ale orașului de a atrage talente în domeniul tehnologic, de a construi infrastructură de suport și de a stabili o supraveghere solidă.

Vorbind la a treia Conferință Anuală Foresight din Hong Kong, pe 11 august, Chiu a spus: „Ar trebui să stabilim un sistem de schimb solid și să introducem în curând legislație legată de stablecoins.” El a subliniat, de asemenea, că această inițiativă este crucială pentru industria tehnologică în următorii cinci până la zece ani.

Stablecoins—un tip de activ digital conceput pentru a avea un preț relativ stabil, de obicei prin „ancorarea” la prețul unei monede fiat—par a fi o prioritate de reglementare pentru Hong Kong, la fel cum sunt pentru multe alte jurisdicții.

Urgența este creată din cauza utilității și răspândirii stablecoins, în special Tether (USDT) și Circle’s USDC, și a percepției unui risc sistemic crescut pentru spațiile financiare tradiționale.

Potrivit lui Chiu, guvernul din Hong Kong își propune să îmbunătățească supravegherea și aplicarea legislației legate de produsele financiare bazate pe active digitale, inclusiv stablecoins, în următorul an și jumătate. Teste în sandbox au fost deja efectuate pentru a stabili cea mai bună formă pe care ar trebui să o ia această legislație viitoare.

Reglementarea stablecoins

Hong Kong lucrează de câțiva ani la reglementările pentru stablecoins. Autoritatea Monetară din Hong Kong (HKMA)—instituția centrală bancară a jurisdicției—a emis prima dată o lucrare de discuție pe această temă în 2022. Un an mai târziu, a publicat recomandările finale, solicitând o „abordare agilă și bazată pe risc”.

În iunie 2023, banca centrală a promis să finalizeze cadrul până la sfârșitul anului 2024. Pentru a realiza acest lucru, guvernul a început consultările, cu așteptarea de a lansa ghidurile finale mai târziu în acest an.

În septembrie trecut, HKMA a anunțat un al doilea ciclu de consultări pentru un cadru de reglementare a stablecoins.

După încheierea perioadei de consultare, HKMA a indicat intenția de a avansa cu un regim care ar cere emitenților de tokenuri legate de moneda fiat să obțină o licență de la banca centrală.

„Având în vedere interconectarea tot mai mare între sistemul financiar tradițional și piețele de active virtuale, HKMA lucrează în prezent la elaborarea unui regim de reglementare pentru emitenții de stablecoins din Hong Kong,” a declarat HKMA în martie. HKMA a anunțat că „în scopul facilitării implementării ulterioare a regimului, a fost lansat un aranjament de tip sandbox pentru a facilita schimbul de opinii între HKMA și industrie privind cerințele de reglementare propuse.”

Sandbox-ul

În prezentarea sa bugetară pentru 2024, secretarul financiar al Hong Kong-ului, Paul Chan, a abordat subiectul stablecoins, dezvăluind planurile de lansare a unui sandbox pentru stablecoins pentru a sprijini emitenții.

„HKMA va lansa în curând un „sandbox” pentru entitățile interesate să emită stablecoins, pentru a efectua teste, în condiții gestionabile, privind procesul de emitere, modelele de afaceri, protecția investitorilor și sistemul de gestionare a riscurilor,” a spus Chan.

În iulie, HKMA a anunțat primii participanți în sandbox-ul pentru emitentii de stablecoins. Printre participanți s-au numărat o companie legată de un important retailer chinez de comerț electronic, o firmă locală de fintech și o coaliție formată din Standard Chartered Bank, Animoca Brands, Hong Kong Telecommunications și Jingdong Coinlink Technology, care plănuiește să emită un stablecoin 1:1 legat de dolarul din Hong Kong.

Sursă foto: kapronasia.com

Uniunea Africană a lansat noua sa strategie continentală pentru inteligența artificială (AI), care urmărește să valorifice AI pentru a stimula transformarea socio-economică.

Cunoscută sub numele de Strategia Continentală pentru AI a Uniunii Africane (UA), aceasta a fost aprobată de miniștrii IT&C ai continentului în iunie și adoptată de Consiliul Executiv al UA o lună mai târziu. Cu toate acestea, documentul oficial a fost publicat abia pe 9 august.

UA susține că AI poate „stimula creșterea economică, crea industrii noi, impulsiona inovația, genera oportunități de angajare, genera noi afaceri pentru femei și tineri și sprijini conservarea patrimoniului cultural al Africii.”

De asemenea, consideră că tehnologia poate ajuta la rezolvarea unora dintre cele mai urgente provocări ale Africii în sectoare precum agricultura—o industrie care angajează 70% din forța de muncă a regiunii—educația, finanțele, sănătatea, serviciile publice și altele.

Un raport separat realizat de AI4D Africa estimează că AI poate adăuga 2,9 trilioane de dolari la economia Africii până în 2030.

Inteligența artificială (AI) crește rapid în Africa. Conform Raportului AI Index de la Stanford, Kenya ocupă locul al doilea la nivel global în ceea ce privește ponderea populației care cunoaște ChatGPT, fiind depășită doar de India. De asemenea, 27% dintre kenyeni au raportat că utilizează chatbotul zilnic, acesta fiind al treilea cel mai mare procent la nivel mondial.

Națiunile africane valorifică deja AI pentru a oferi servicii mai bune. În Maroc, sistemul judiciar folosește tehnologia pentru a transcrie hotărârile, a efectua cercetări și a asista în orice alt proces manual și anevoios. În Togo, guvernul utilizează AI pentru a identifica și viza regiunile cele mai sărace în vederea distribuirii fondurilor sociale.

Agricultura domină utilizarea AI în Africa, cu un procent de 49%, în timp ce acțiunile climatice și energia reprezintă 26%, respectiv 24%, conform unui raport GSMA de luna trecută.

Deși promite multe, inteligența artificială (AI) vine și cu provocări semnificative. Prima dintre acestea este lipsa capacității de a valorifica tehnologia din cauza pregătirii insuficiente a forței de muncă din regiune. Un studiu realizat de Oxford Martin School a constatat că 85% din forța de muncă din Etiopia ar putea avea locurile de muncă înlocuite sau degradate de automatizarea AI, cel mai mare procent la nivel global. Alte economii mai mari, precum Nigeria și Africa de Sud, se situează și ele pe locuri înalte în această scală, cu procente de peste 65%.

Un alt obstacol major este necesitatea unui cadru de reglementare regional. Deși majoritatea țărilor au unele legi care ating subiectul AI, coordonarea regională a fost minimă. Acest lucru reduce inițiativele regionale în domeniul AI și crește costurile pentru companiile care doresc să lanseze soluții la nivelul întregii Africi, deoarece acestea trebuie să se conformeze unor legi noi în fiecare jurisdicție.

Cu toate acestea, Uniunea Africană consideră că Africa, cu o populație tânără în creștere rapidă și cu o înclinare spre tehnologie, împreună cu creșterea introducerii smartphone-urilor și internetului, este bine poziționată pentru a valorifica AI în vederea atingerii obiectivelor sale de dezvoltare durabilă.

Sursă foto: livescience.com

După interzicerea activelor digitale în 2018, Qatar își relaxează treptat poziția și a anunțat recent o nouă inițiativă axată pe tokenizare a activelor.

Activele digitale, tehnologia DLT și tokenizarea fac parte din Agenda Digitală 2030 a națiunii din Orientul Mijlociu, spune Yousuf Mohamed Al-Jaida, CEO-ul Centrului Financiar din Qatar (QFC). Bazat în Doha, QFC a fost lansat în 2005 pentru a oferi un centru de afaceri și financiar cu propriile sale reguli legale și fiscale.

QFC a explorat activele digitale, în ciuda interdicției generale din țară. În parteneriat cu Banca Centrală a Qatarului (QCB) și alte organizații, QFC a lansat Laboratorul de Active Digitale pentru a stimula inovația deschisă, cercetarea și dezvoltarea în domeniul activelor digitale și al tehnologiei de registru distribuit (DLT).

Într-un articol de opinie, Al-Jaida a dezvăluit că QFC este pregătit să primească în această lună prima cohortă de 20 de participanți, formată din startupuri fintech, mediul academic și instituții financiare consacrate. Pentru a se califica, solicitanții trebuie să îndeplinească criterii care vizează viabilitatea financiară și comercială, potențialul de inovație, conformitatea legală și alinierea cu obiectivele strategice ale țării.

Participanții vor avea acces la ecosistemul de afaceri, resursele și infrastructura țării bogate în petrol. QFC va oferi, de asemenea, expertiză în aspecte tehnice, de afaceri și juridice și îi va ajuta cu înregistrarea comercială și licențierea.

QFC s-a angajat să exploreze soluțiile bazate pe tehnologia DLT și active digitale. Cu toate acestea, tokenizarea va fi în centrul atenției pentru moment. Conform unui raport, capitalizarea globală de piață a activelor tokenizate a crescut de la 1,5 miliarde de dolari în 2018 la 120 de miliarde de dolari în prezent. Experții estimează că aceasta ar putea atinge 16 trilioane de dolari până în 2030.

Pentru a susține acest avânt al tokenizării, Centrul a publicat QFC Digital Assets Framework 2024, oferind claritate reglementară pentru sector. Documentul abordează aspecte legate de proprietatea, transferul, tranzacționarea și custodia activelor digitale, contractele inteligente și multe altele.

„Cadrul reprezintă un element esențial al pieței în creștere a activelor digitale din Qatar, stabilind standarde pentru tokenizarea activelor și promovând o infrastructură tehnologică de încredere care aduce valoare consumatorilor, furnizorilor de servicii și părților interesate,” a declarat Al-Jaida.

La începutul acestui an, Maha Al-Saadi, care conduce departamentul de afaceri reglementare al organizației, a dezvăluit că au încheiat un parteneriat cu banca centrală, facilitând obținerea de licențe pentru afacerile cu active digitale pentru a deservi întregii țări. „Ne străduim să găsim un echilibru între conformitatea reglementară și promovarea inovației. Deși anumite activități pot intra sub incidența domeniilor reglementate, ne angajăm să oferim un mediu propice pentru ca afacerile cu active digitale să prospere,” a declarat ea pentru o publicație.

Sursă foto: thecoinrepublic.com

Pe măsură ce inteligența artificială (AI) continuă să crească exponențial, noi sectoare adoptă această tehnologie emergentă pentru a îmbunătăți productivitatea industriei, conform unui raport susținând că energiile regenerabile vor beneficia de această tendință.

Conform raportului Allied Market Research, sectorul energiei regenerabile este pregătit să integreze AI în operațiunile sale, creând noi utilități pentru acest segment. În prezent, influența AI în energia regenerabilă se ridică la 600 de milioane de dolari la mijlocul anului 2024, situându-se sub alte industrii precum sănătatea, finanțele și educația.

Deși aceste clasamente sunt modeste, raportul prognozează că dimensiunea pieței AI poate crește până la 4,6 miliarde de dolari până în 2032, reprezentând o rată anuală compusă de creștere (CAGR) de 23,2%.

Creșterea dimensiunii pieței nu va fi distribuită uniform, cu America de Nord și Europa pregătite să conducă clar față de alte regiuni. Asia de Sud-Est și Orientul Mijlociu sunt așteptate să intensifice eforturile spre sfârșitul deceniului, impulsionate de o serie de injecții de capital și politici guvernamentale.

Mai multe cazuri de utilizare vor conduce la creșterea AI în energia regenerabilă, însă cel mai mare beneficiu este așteptat în domeniul tehnologiei rețelelor inteligente. Folosind modele AI, furnizorii de electricitate vor putea identifica variațiile de consum și optimiza alocările de resurse, îmbunătățind în același timp eficiența sistemelor.

Jucători din industrie precum Origami, Siemens AG și General Electric deja experimentează sisteme AI pentru rețele inteligente, obținând rezultate impresionante, în ciuda noutății acestor integrări.

Un alt domeniu pregătit pentru creștere cu ajutorul AI este întreținerea predictivă, bazându-se pe succesul experimentelor din stadiile incipiente. Capacitatea de a identifica potențiale defecte dincolo de abilitățile inginerilor umani este adesea văzută ca un factor revoluționar pentru sector, reducând timpii de nefuncționare și economisind costurile de reparație.

„Digitalizarea rapidă a sectorului energetic în ultimii ani a fost semnificativ impulsionată de rolul esențial al AI,” se arată în raport. „AI are potențialul de a revoluționa companiile energetice prin automatizarea colectării de date din rețea și stabilirea unor cadre de analiză.”

Pe termen lung, raportul prevede că combinarea AI cu alte tehnologii emergente va juca un rol semnificativ în reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră, oferind în același timp soluții inovatoare pentru captarea și stocarea carbonului.

Avalanșa integrărilor AI

Mai multe rapoarte au evidențiat creșterea AI în diverse industrii, anticipând rate de creștere explozive pe parcursul a zece ani. Un raport al Spherical Insights and Consulting a dezvăluit că AI generativă în domeniul sănătății este pe cale să atingă o valoare de aproape 30 de miliarde de dolari până în 2033.

Alte domenii pregătite pentru creștere includ piața rețelelor sociale, educația, finanțele și segmentele de securitate. Totuși, un element comun în aceste rapoarte este interesul guvernamental și suma injecțiilor de capital care susțin integrarea AI în aceste sectoare.

Sursă foto: synenergy-advisors.com

Luna aceasta, Autoritatea Bancară Europeană (EBA) a publicat proiectul final al unui nou pachet de standarde tehnice pentru sectorul bancar al Uniunii Europene, care include o serie de cerințe suplimentare ce reglementează capacitatea băncilor de a deține active digitale.

Aceste noi standarde au fost adoptate de Parlamentul European pentru a se alinia la reformele Basel III introduse de Comitetul Basel pentru Supravegherea Bancară (BCBS) în urma crizei financiare globale din 2007-2008. BCBS este un comitet al autorităților globale de supraveghere bancară, stabilit de guvernatorii băncilor centrale din G10 pentru a emite și menține standarde bancare internaționale. Reformele Basel III au fost destinate să consolideze reziliența sectorului bancar.

Printre modificările incluse în reforme se numără și o creștere a cerințelor minime de capital pentru bănci, pentru a se asigura că acestea sunt suficient de capabile să facă față pierderilor în perioade de turbulență. De asemenea, include o revizuire a cadrului ponderat în funcție de risc al BCBS, care atribuie o pondere activelor în funcție de risc, utilizată ulterior ca bază pentru determinarea cantității de capital pe care o bancă trebuie să o aibă în rezervă relativ la deținerile activului.

Odată ce standardele sunt convenite de BCBS, punerea lor în aplicare este lăsată în seama statelor membre. Pentru UE, aceste implementări sunt cunoscute sub numele de CRR3/CRD6, iar detaliile au fost publicate luna aceasta.

Poate cel mai semnificativ, conform noilor standarde ale UE, expunerea la „criptoactive” este atribuită unei ponderi de risc de 1.250%, iar expunerea unei bănci nu trebuie să depășească 1% din activele sale de bază. Excepțiile de la aceasta sunt stablecoins referențiate la active (cu alte cuvinte, stablecoins care sunt ancorate la alte active, conform reglementării Piețelor în Active Cripto din Europa), care sunt ponderate la 250%, și activele tradiționale tokenizate, inclusiv tokenurile de monedă electronică.

În mod notabil, cerințele adoptate de UE sunt mai stricte decât cele impuse prin reformele Basel III. De exemplu, reformele Basel III stabilesc o limită superioară de 2% pentru expunerea băncilor la active digitale, spre deosebire de 1% implementată de UE.

Băncile mari vor fi, de asemenea, supuse unor cerințe suplimentare de raportare pentru expunerile lor la active digitale. În fiecare an, băncile trebuie să dezvăluie autorităților de reglementare expunerea lor directă și indirectă la active digitale, expunerea la risc, o descriere a politicilor de gestionare a riscurilor ale băncii legate de expunerea la active digitale și alte informații.

Noile standarde ale UE vor intra în vigoare din ianuarie 2025.

UE reduce constant decalajul de reglementare

UE este deja mai avansată decât multe alte jurisdicții în introducerea unui cadru legal pentru activele digitale, cu Regulamentul Piețelor în Active Cripto (MiCAR) revoluționar, care acoperă multe active digitale ce nu sunt deja reglementate de regulile existente care guvernează instrumentele financiare (cunoscute sub numele de MiFID) și care a intrat oficial în vigoare în iunie 2023 (deși prevederile sale, încă în curs de revizuire, urmează să fie activate în etape). Ca rezultat, în construirea pachetului CRR3/CDR6, UE a înființat multe dintre cerințele Basel III pe fundația MiCA. De exemplu, definițiile utilizate în regulile prezentate mai sus, cum ar fi „tokenurile referențiate la active”, sunt definite în MiCA.

Între MiCA și noile standarde CRR3/CDR6, decalajele în reglementarea activelor digitale din UE se micșorează continuu. Noile standarde înseamnă că băncile vor trebui acum să ia în considerare cu atenție activele digitale pe care le dețin în bilanțurile lor și să evalueze nivelul de risc pe care prezența lor îl prezintă. Acest lucru reflectă recunoașterea faptului că activele digitale de multe tipuri vor continua să pătrundă în sistemul financiar tradițional pe măsură ce băncile își cresc deținerile și emitenții de active digitale folosesc din ce în ce mai mult instituțiile financiare tradiționale.

Cu toate acestea, unele lacune rămân. MiCA se aplică în general serviciilor pentru active digitale în locul activelor digitale în sine, deși un număr limitat de tipuri de active digitale sunt acoperite, inclusiv stablecoins. Deși limitele exacte sunt încă în curs de definire, active precum BTC nu intră direct sub incidența MiCA pe baza înțelegerii legiuitorilor UE că acestea sunt complet descentralizate. Activele care nu intră sub incidența MiCA pot fi totuși reglementate dacă se încadrează în definiția unui instrument financiar prevăzută de reglementarea MiFID, dar definiția este una îngustă și oarecum evazivă — și probabil nu acoperă active precum BTC decât dacă UE va recunoaște că acestea sunt titluri de valoare.

Cu toate acestea, regulile aplicabile furnizorilor de servicii pentru active digitale ar trebui să aibă un efect în industria mai largă, indiferent de statutul oricărui activ individual. Entitățile care oferă servicii pentru active digitale în UE sunt obligate să obțină o licență la nivel național. Acestea sunt supuse unor cerințe suplimentare, cum ar fi deținerea unui birou în UE, implementarea și raportarea controalelor împotriva spălării banilor și listarea doar a activelor digitale care sunt susținute de un white paper. Cerința white paper-ului va limita singură numărul de monede de proastă calitate care pot fi listate pe furnizorii de servicii licențiați din UE.

Dacă aceasta este suficient pentru a proteja cetățenii UE de proiectele nesigure de active digitale care pot să nu cadă sub incidența nici MiCA, nici MiFID, este o altă întrebare, dar UE consultă și își revizuiește abordarea în reglementarea activelor digitale tot timpul.

Sursă foto: romaniajournal.ro

Gigantul tehnologic american Meta nu va lansa cel mai recent model Llama AI în Uniunea Europeană (UE) din cauza incertitudinii reglementărilor din regiune.

Compania mamă a Facebook și Instagram s-a confruntat ani de zile cu autoritățile de reglementare europene, AI fiind ultimul câmp de luptă. În urma lobby-ului intens al grupurilor de advocacy pentru confidențialitate, autoritățile de supraveghere ale UE au interzis companiei să folosească postările publice de pe platformele sale de socializare pentru a-și antrena modelele AI. Meta ripostează prin interzicerea utilizatorilor din UE de la aceasta și alte actualizări viitoare ale modelelor sale AI.

„Vom lansa un model Llama multimodal în lunile următoare, dar nu în UE din cauza naturii imprevizibile a mediului de reglementare european,” a dezvăluit compania într-o declarație împărtășită cu Axios.

Llama este modelul open-source de limbaj de mari dimensiuni al Meta, concurând cu GPT de la OpenAI, Gemini de la Google și Claude de la Anthropic.

Lansarea viitoare va face din Llama un LLM multimodal, permițându-i să funcționeze dincolo de text și să cuprindă video, audio și imagini. Llama intenționează, de asemenea, să promoveze modelul actualizat într-o gamă mai largă de produse și aplicații, inclusiv ochelarii inteligenți Meta Ray-Ban.

Interdicția impusă de Meta se va extinde și asupra companiilor care utilizează modelele sale actualizate de AI, interzicându-le să servească clienții din UE. Aceasta reprezintă o lovitură dură pentru sute de companii care se bazează pe Llama, având în vedere că UE, cu un PIB de 19 trilioane de dolari și o populație de 450 de milioane, este una dintre cele mai mari piețe din lume.

Totul pornește de la Actul AI al UE. Adoptat de Parlamentul European la începutul acestui an, este cel mai extins cadru regional de reglementare a AI din lume, cu dispoziții care protejează datele utilizatorilor și limitează practicile anticoncurențiale.

Nemulțumirea specifică a Meta este că postările publice de pe Facebook și Instagram—ambele având împreună cinci miliarde de utilizatori—nu pot fi utilizate pentru a antrena AI. Brazilia a adoptat o poziție similară, pe care Meta a descris-o ca un „pas înapoi pentru inovație.”

Conform purtătoarei de cuvânt Kate McLaughlin, Marea Britanie nu va suferi aceeași soartă. Deși cadrul său de reglementare a AI este aproape identic cu cel al UE, Meta spune că țara a fost mai acomodantă.

UE fixă pe poziții

Meta urmează exemplul Apple, care a anunțat luna trecută că nu va lansa funcții de AI în viitoarea sa gamă de produse pentru utilizatorii din UE. Apple a investit masiv în AI pentru a ajunge din urmă gigantii tehnologici și a încheiat parteneriate cu OpenAI pentru a oferi servicii AI pe viitoarele sale iPhone-uri.

Represiunea UE asupra controlului său în domeniul plăților a fost picătura care a umplut paharul pentru Apple. Firma din Cupertino, California, a fost recent forțată să ofere acces la tehnologia și platforma sa în conformitate cu Legea Piețelor Digitale a regiunii.

În ciuda presiunii exercitate de giganții tehnologici americani pentru a relaxa noile sale legi, UE rămâne necruțătoare. Președintele recent reales al Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a reiterat că regiunea va continua să protejeze utilizatorii și firmele tehnologice locale.

Într-un document de politică ce conturează obiectivele mandatului său de al doilea termen ca șef al organului executiv regional, ea a spus că va „intensifica și accelera aplicarea reglementărilor.” „Gigantii tehnologici trebuie să-și asume responsabilitatea pentru puterea lor sistemică enormă în societatea și economia noastră,” a adăugat ea.

În timp ce companiile izolează UE, ele insistă că regiunea trebuie să fie implicată în dezvoltarea AI pentru diversitate. Un reprezentant al Meta a spus că antrenarea AI-ului său pe date europene ar asigura că LLM-urile sale reflectă cultura, limbile și terminologiile bogate și diverse ale regiunii.

Anterior, Meta a susținut că a fost vizată injust, afirmând că colegii săi, inclusiv Google și OpenAI, antrenau deja AI-ul lor pe date europene.

Sursă foto: analyticsindiamag.com

Băncile centrale trebuie să adopte inteligența artificială (AI) și să o utilizeze pentru “a-și îmbunătăți instrumentele analitice”, conform Băncii pentru Reglementări Internaționale (BIS) în primul său raport comprehensiv despre AI.

Într-un capitol special al Raportului Economic Anual 2024 care urmează să fie publicat, organizația cu sediul în Basel, Elveția, a declarat că AI va influența băncile centrale în două moduri semnificative.

În primul rând, va influența rolurile lor drept gardieni ai economiei. Se anticipează că AI va afecta semnificativ productivitatea, investițiile, consumul și alte aspecte ale sistemului financiar, toate acestea având impact asupra stabilității prețurilor și financiare.

AI va avea, de asemenea, un impact direct mai mare, pe măsură ce este integrat tot mai mult în operațiunile băncilor comerciale și centrale. BIS crede că, în timp, acestea din urmă se vor baza în mod considerabil pe AI pentru supravegherea, stabilirea politicii monetare și asigurarea stabilității financiare.

“AI are o legătură directă cu modul în care băncile centrale își fac treaba”, a comentat șeful departamentului de cercetare al BIS, Hyun Song Shin. “Vastele cantități de date ar putea oferi informații mai rapide și mai bogate pentru a detecta modele și riscuri latente în economie și în sistemul financiar. Toate acestea ar putea ajuta băncile centrale să prevadă și să dirijeze economia mai eficient”, a adăugat el.

Mai multe bănci centrale majore au început deja să utilizeze inteligența artificială. Banca Angliei (BoE) a dezvăluit în aprilie că folosește tehnologia “acolo unde este oportun, pentru a sprijini și îmbunătăți capacitățile” sale.

Banca Centrală Europeană (ECB) a anunțat în septembrie 2023 că utilizează, de asemenea, AI într-o “adoptare atentă” a tehnologiei.

Altele, precum Rezerva Federală a SUA, sunt mai rezervate, oficialii afirmând că explorează tehnologia, dar nu planifică să o utilizeze la nivel de politici.

BIS a recunoscut și provocările aduse de AI în raportul său. Acestea includ riscuri sporite de atacuri cibernetice și fraudă. De asemenea, AI ar putea agrava unele provocări existente, cum ar fi bias-ul și discriminarea legate de protecția consumatorilor și practicile corecte de creditare.

În ansamblu, AI poate aduce beneficii nete sistemului financiar global dacă băncile centrale o adoptă și țin pasul cu ritmul rapid al progreselor, conform BIS, organizația ce stabilește standardele industriei bancare.

BIS este în frunte. Prin Proiectul Aurora, a descoperit că AI este mai eficientă în detectarea spălării de bani decât metodele tradiționale. De asemenea, a utilizat AI pentru a îmbunătăți reziliența cibernetică prin Proiectul Raven.

Sursă foto: investopedia.com

Odată cu creșterea rapidă a modelelor de inteligență artificială generativă capabile să creeze texte, imagini și chiar videoclipuri practic de nedestins de realitate, factorii de decizie politici din întreaga lume sunt luați prin surprindere.

La nivel mondial, guvernele se străduiesc să găsească soluții care să aducă o responsabilitate necesară atât creatorilor, cât și utilizatorilor aplicațiilor de inteligență artificială. În timp ce unele corpuri decizionale, precum Uniunea Europeană, au fost relativ rapizi în adoptarea unor reglementări precum AI Act, altele par să nu aibă niciun plan. Și mai grav, nu este sigur că reglementările privind AI pot fi aplicate corespunzător într-o lume din ce în ce mai globalizată.

Însă, o altă tehnologie care a debutat pe scena mondială acum 15 ani, odată cu lansarea Bitcoin, este considerată tot mai mult ca o potențială soluție pentru crearea responsabilității în AI. Tehnologia blockchain ar putea să își găsească acum utilizarea de succes.

O dovadă invariabilă

La fel ca toate tehnologiile noi care iau lumea prin surprindere, tema comună a tuturor problemelor legate de AI este responsabilitatea.

Dacă un deepfake cu un politician care recunoaște o crimă atroce devine viral și afectează alegerile, cum descoperim cine a făcut-o?

În cazul în care un model AI dezvoltat de o casă de tranzacționare provoacă prăbușirea unei economii naționale și cauzează instabilitate financiară, cum îi tragem la răspundere pe dezvoltatori?

Ar trebui ca AI să fie folosită pentru a alimenta o armă autonomă care atacă un centru civil în timpul unui război? Cum descoperim cine a programat-o și cum îi tragem la răspundere?

Primul pas este să aflăm cine a făcut ce și când. Fiind baze de date distribuite, invariabile, cu înregistrări marcate temporal, blockchain-urile sunt instrumentul ideal pentru colectarea probelor, care la rândul lor pot fi folosite pentru aplicarea reglementărilor.

Deși va fi întotdeauna dificil să oprim un grup terorist din munții afgani să folosească AI pentru a genera deepfake-uri pentru a-și avansa agenda politică, țările pot impune dezvoltatorilor de modele AI să folosească blockchain-uri publice scalabile pentru a păstra înregistrări ale procesului de dezvoltare, cu schimbări, decizii și alte evenimente semnificative gravate în registru pentru totdeauna.

Pe lângă faptul că face mai ușoară aplicarea reglementărilor, o dovadă demonstrabilă ar descuraja în mod natural multe comportamente negative încă de la început. Până la urmă, oamenii sunt mai puțin înclinați să fure atunci când știu că sunt supravegheați de camere. Totuși, acest lucru nu trebuie să ducă la o lume fără intimitate; dimpotrivă.

Confidențialitate și responsabilitate combinate

La recenta Conferință Blockchain de la Londra, Scott Zoldi de la FICO a explicat cum compania de analiză de date folosește un blockchain privat pentru a crea responsabilitate în AI. Acesta stochează traseul probelor pe un blockchain privat, la care autoritățile de reglementare pot avea acces atunci când este necesar.

Totuși, blockchain-urile private au limitările lor, una dintre ele fiind că sunt esențial baze de date controlate de aceleași entități pe care autoritățile de reglementare ar putea încerca să le investigheze.

Soluția este reprezentată de blockchain-uri publice scalabile, cum ar fi BSV. Acestea permit stocarea datelor sensibile în rețele private suprapuse, în timp ce acestea sunt legate de hash-uri criptografice ale datelor pe un lanț public. În acest fel, autoritățile de reglementare pot verifica faptul că datele din rețelele private nu au fost modificate de la crearea lor. Astfel, avem un traseu de dovezi de necontestat, cu date sensibile păstrate departe de ochii curioși, dar legate direct de o înregistrare publică care nu poate fi modificată.

Aplicată la dezvoltarea modelelor AI, aceasta ar permite ca datele despre oamenii de știință și inginerii, precum și orice proprietate intelectuală și alte informații confidențiale despre modelele în sine, să fie păstrate private, în timp ce sunt legate de o înregistrare cu marcaj temporal pe un blockchain public care verifică ceea ce spun datele izolate.

Este aceasta o utopie sau are vreo bază în realitate? De fapt, aplicațiile Sentinel Node și Trace, ambele dezvoltate în colaborare cu IBM, sunt deja active și folosesc exact ceea ce este descris mai sus.

Abia odată cu explozia neanticipată a modelelor generative AI, importanța unei astfel de tehnologii este în sfârșit realizată. Desigur, pentru ca aceasta să funcționeze, blockchain-ul va trebui să fie scalabil fără limite, iar factorii de decizie din întreaga lume vor trebui să-i recunoască potențialul ca soluție și să aibă voința politică de a-i permite utilizarea.

Sursă foto: patriotsoftware.com