Săptămâna aceasta în AI – OpenAI estimează pierderi de 44 de miliarde de dolari, Meta AI se extinde

Un raport recent de la The Information a analizat proiecțiile financiare ale OpenAI, dezvăluind că nu se așteaptă ca firma să devină profitabilă până în 2029, când se preconizează că va genera venituri de 100 de miliarde de dolari. Până atunci, OpenAI anticipează pierderi semnificative de la un an la altul, care vor însuma 44 de miliarde de dolari între 2023 și 2028, cu un vârf estimat de pierderi de 14 miliarde de dolari în 2026.

Cea mai mare cheltuială a companiei este puterea de calcul – infrastructura necesară pentru a antrena și rula modelele sale de inteligență artificială (AI). Cheltuielile în acest domeniu sunt proiectate să ajungă la 9,5 miliarde de dolari anual până în 2026; aceste costuri includ resursele de calcul de înaltă performanță (cipuri de calculator), consumul de energie electrică, stocarea datelor și dezvoltarea continuă a algoritmilor.

Raportul mai afirmă că OpenAI le prezintă investitorilor o proiecție alternativă, care arată că firma devine profitabilă în 2026, dacă se exclud cheltuieli precum costurile de antrenare a modelelor sale.

Deși este un semn pozitiv faptul că analiștii prevăd profitabilitatea în viitorul OpenAI, mai ales în contextul preocupărilor legate de momentul în care liderii din domeniul AI vor începe să obțină profituri, aceștia ridică și o întrebare esențială: Va reuși OpenAI să ajungă până în 2029 fără o restructurare financiară semnificativă? Nu este un secret că firma are un consum semnificativ de capital, iar acest nou raport subliniază amploarea cheltuielilor sale.

Chiar dacă OpenAI a strâns recent peste 6 miliarde de dolari la o evaluare de 157 de miliarde de dolari, aceasta este doar o fracțiune din cele 44 de miliarde de dolari pe care se estimează că le va cheltui înainte de a deveni profitabilă. Dacă firma nu își schimbă modelul de afaceri, nu descoperă modalități inovatoare de a reduce costurile operaționale sau nu obține finanțare suplimentară, OpenAI va trebui, cel mai probabil, să strângă capital cel puțin o dată înainte de a obține profit peste cinci ani.

John Hopfield și Geoffrey Hinton câștigă Premiul Nobel

Doi oameni de știință, John Hopfield și Geoffrey Hinton, au fost premiați cu Premiul Nobel pentru Fizică pentru contribuțiile lor la machine learning.

Hopfield a dezvoltat o rețea neuronală capabilă să stocheze și să reconstruiască modele, oferind perspective asupra modului în care creierul uman își amintește informații când primește date parțiale; munca sa a modelat memoria asociativă, făcând o legătură între neuroștiință și modelele computaționale.

Ani mai târziu, Hinton a creat mașina Boltzmann, un tip de rețea neuronală care folosește decizii aleatorii pentru a învăța reprezentări interne ale datelor; această inovație a îmbunătățit capacitatea rețelei de a recunoaște modele complexe și de a îmbunătăți deciziile viitoare. Hinton, care și-a părăsit rolul de cercetător la Google în 2023 din cauza îngrijorărilor legate de riscurile potențiale ale AI pentru umanitate, a fost un susținător vocal al considerațiilor etice în dezvoltarea inteligenței artificiale.

Deși sunt conduse de calculatoare, ambele rețele au fost inspirate de fizică și probleme de fizică. Hopfield spune că nu și-a imaginat că lucrarea sa va fi utilă în învățarea automată, dar recunoaște că există intersecții naturale între biologie, fizică și AI.

Faptul că Academia Regală Suedeză de Științe, entitatea care acordă Premiul Nobel pentru Fizică, a decis să coreleze premiul din acest an cu machine learning și AI reflectă climatul actual de inovație și arată că inteligența artificială atrage încă atenția globală. Deși tehnologiile AI orientate către consumatori, precum chatbot-urile, au dominat recent titlurile, progresele științifice din domeniul AI au adesea un impact mai profund asupra lumii.

Meta AI se extinde în 6 noi țări

Meta a anunțat că va lansa Meta AI în șase noi țări: Filipine, Bolivia, Guatemala, Paraguay, Regatul Unit și Brazilia – cele două națiuni unde anterior și-a suspendat operațiunile AI din cauza preocupărilor legate de date și confidențialitate.

Utilizatorii din aceste țări vor avea acum acces la Meta AI prin Facebook, Instagram, WhatsApp, aplicațiile Messenger, site-ul Meta.ai și ochelarii Ray-Ban Meta Glasses. Meta AI este un asistent care gestionează întrebări text și vocale și analizează imagini, oferind în mod eficient funcționalități similare altor chatboți AI avansați de pe piață.

Anterior, Meta s-a confruntat cu obstacole semnificative în lansarea serviciilor sale AI în Regatul Unit și Brazilia din cauza preocupărilor exprimate de autoritățile de protecție a datelor din fiecare țară. Cu toate acestea, compania a găsit o scăpare juridică prin susținerea faptului că Meta AI reprezintă un „interes legitim” în operațiunile comerciale. Aceasta îi permite să justifice utilizarea datelor consumatorilor fără consimțământul lor, deoarece compania susține că este necesar pentru atingerea obiectivelor sale de afaceri; în special, Meta afirmă că aceste date vor ajuta AI-ul să reflecte mai bine diversitatea populației, ceea ce este esențial pentru operațiunile sale comerciale.

Însă oare cum vor proceda companiile precum Meta în țările axate pe confidențialitatea datelor, precum Regatul Unit? Sau dacă reglementările vor fi considerate prea restrictive și dacă furnizorii de servicii AI vor opta să nu opereze în astfel de țări din acest motiv? Cu toate acestea, odată ce Meta a găsit o modalitate de a-și relua operațiunile atât în Regatul Unit, cât și în Brazilia – țări unde anterior și-a oprit serviciile din cauza problemelor de confidențialitate – este clar că firmele vor găsi soluții sau compromisuri pentru a-și menține prezența globală. Dacă ar alege să nu opereze la nivel mondial, ar pierde prea multe venituri și, mai important pentru modelele lingvistice mari, date valoroase pentru antrenament.

Sursă foto: financialexpress.com