Partidele politice germane s-au împărțit cu privire la modul în care să reglementeze adoptarea AI

În aprilie 2021, Comisia Europeană și-a prezentat propunerea de reguli armonizate privind inteligența artificială (AI), denumită Actul Inteligenței Artificiale (Legea AI). După ce Consiliul Uniunii Europene și Parlamentul European și-au finalizat pozițiile în decembrie 2022 și iunie 2023, instituțiile legislative au intrat într-o discuție privind viitorul regulament AI.

Negocierile pot fi provocatoare din cauza diferențelor semnificative dintre Parlament și Consiliu cu privire la aspecte specifice, cum ar fi supravegherea biometrică. În Germania, grupurile politice și experții digitali sunt, de asemenea, îngrijorați de modificările propuse la Legea AI.

Die Linke solicită o reglementare mai strictă și transparență

Partidul de stânga german Die Linke a evidențiat lacune semnificative în reglementarea europeană a inteligenței artificiale, în special în ceea ce privește protecția consumatorilor și obligațiile pentru furnizorii și utilizatorii de inteligență artificială.

Ea dorește să solicite ca sistemele cu risc ridicat – inclusiv sistemele AI care prezintă un risc ridicat pentru sănătatea, siguranța și drepturile fundamentale ale persoanelor fizice – să fie verificate de către o autoritate de supraveghere a conformității cu regulamentul înainte ca aceste sisteme AI să fie lansate pe piață. . Die Linke a sugerat ca guvernul german să numească cel puțin o autoritate națională de supraveghere și să furnizeze suficiente resurse financiare pentru a îndeplini această sarcină.

„Politica trebuie să se asigure că o tehnologie care este semnificativă pentru toată lumea, dar controlată doar de câțiva este supravegheată de o autoritate de reglementare și dovedită de încredere înainte de implementarea ei”, a spus Petra Sitte, un politician de la Die Linke, adăugând: „Prin urmare, nu vă lăsați șantajați de lobbyiștii marilor corporații tehnologice. De asemenea, putem consolida o abordare open-source în Europa […], ceea ce înseamnă că un cod de programare este accesibil tuturor.”

Die Linke susține, de asemenea, interzicerea explicită a sistemelor de identificare și clasificare biometrică în spațiile publice, interferențe electorale determinate de inteligență artificială și sisteme de poliție predictivă.

Potrivit partidului, excepția pentru sistemele științifice AI specificate în Legea AI nu ar trebui să se aplice dacă sistemul este utilizat în afara instituțiilor de cercetare. Die Linke solicită deja guvernului german să dezvolte programe de instruire privind capacitățile și limitările sistemelor AI și să evalueze anual sistemele AI utilizate în operațiunile guvernamentale „folosind un model standardizat de clasificare a riscurilor”, precum și să le înregistreze într-un registru AI. .

Uniunea acordă prioritate inovației și deschiderii

În schimb, coaliția de centru-dreapta a Uniunii Creștin Democrate din Germania și a Uniunii Creștin Sociale din Bavaria – cunoscută și sub denumirea de „Uniunea” – a subliniat că AI nu ar trebui reglementată excesiv. Acesta pledează pentru ca guvernul federal să acorde prioritate AI și un mediu favorabil inovației în Europa.

În ceea ce privește negocierile , Uniunea și-a notat documentul de poziție, susținând că AI generativă va permite companiilor germane și europene să exceleze la nivel internațional. Partidul dorește să evite înființarea unei mari autorități de supraveghere la Bruxelles, precum și diferențele în implementarea legii AI în statele membre UE. Deși pledează pentru definiții mai clare, sugerează, de asemenea, asigurarea securității juridice prin alinierea la Regulamentul general privind protecția datelor, la Legea datelor și la Legea piețelor digitale.

Uniunea face, de asemenea, propuneri concrete pentru a asigura suveranitatea tehnologică a Germaniei în AI. Recunoscând provocările de construire a unei infrastructuri complet noi într-un interval de timp realist, partidul recomandă extinderea infrastructurii de supercalculatură existente a Centrului Gauss pentru Supercomputing. De asemenea, propune ca startup-urile germane și europene, întreprinderile mici și mijlocii (IMM-uri) și dezvoltatorii open-source să aibă acces dedicat la această infrastructură.

Pentru a încuraja creșterea startup-urilor germane de AI, Uniunea a sugerat ca unor astfel de întreprinderi mici să li se atribuie contracte guvernamentale.

În plus, Uniunea a evidențiat un deficit de investiții în spin-off-urile universitare și AI cu sursă deschisă și a pledat pentru sprijinul direcționat prin inițiative naționale, cum ar fi Fondul suveran pentru tehnologie. Având în vedere utilizarea pe scară largă a AI în diferite instituții de învățământ, organizații și companii, Uniunea a subliniat necesitatea urgentă de a stabili sisteme locale pentru a preveni scurgerea accidentală de informații.

Asociația Germană AI necesită soluții practice

Asociația Germană AI (KI Bundesverband), cea mai mare asociație industrială din Germania pentru AI, reprezentând peste 400 de IMM-uri inovatoare, startup-uri și antreprenori, pledează, de asemenea, pentru deschiderea către inovare.

„Așadar, Europa trebuie să poată oferi propriile sisteme AI care pot concura cu omologii lor americani sau chinezi”, a declarat Jörg Bienert, președintele KI Bundesverband. În timp ce KI Bundesverband acceptă ideea că un cadru de reglementare cuplat cu investiții în AI poate fi o modalitate de a stimula inovarea, asociația nu este de acord cu abordarea UE față de acest obiectiv. Bienert consideră că orice strategie trebuie să includă trei componente cheie: atenuarea riscurilor potențiale, promovarea dezvoltării interne și protejarea drepturilor fundamentale și a valorilor europene.

Potrivit Bienert, legislatorii UE nu au reușit să creeze un cadru de reglementare care să se concentreze pe amenințările și riscurile reale ale aplicațiilor AI. El a mai spus că Legea AI riscă să devină mai mult o reglementare pentru software-ul avansat decât o abordare bazată pe risc. Introducerea unei astfel de reglementări extinse după dominația companiilor tehnologice din Statele Unite și China va împiedica șansele companiilor europene de inteligență artificială de a-și consolida poziția și de a crea dependență de tehnologia străină. „Ceea ce este nevoie acum sunt soluții sensibile și practice pentru a atenua riscurile și amenințările reale prezentate de AI, nu soluții politice rapide determinate de ideologie.”

Găsind un echilibru

Guvernul Germaniei sprijină Legea AI, dar vede și un potențial suplimentar pentru îmbunătățiri. Annika Einhorn, purtătorul de cuvânt al Ministerului Federal pentru Afaceri Economice și Acțiune Climatică, a declarat : „Acordăm importanță atingerii unui echilibru între reglementare și deschidere către inovare, în special în peisajul AI german și european”. Guvernul federal va susține, de asemenea, acest lucru în cadrul negocierilor privind Legea AI.

Pe lângă negocieri, guvernul federal implementează deja numeroase măsuri pentru promovarea companiilor germane de AI, inclusiv stabilirea de structuri de cercetare de înaltă performanță și vizibile la nivel internațional și, în special, furnizarea de infrastructură de calcul și AI de ultimă generație la nivel internațional. În plus, în timpul negocierilor privind Legea AI, guvernul federal continuă să pledeze pentru „o abordare ambițioasă” a bancurilor de testare AI. Potrivit lui Einhorn, acest lucru permite inovarea, îndeplinind în același timp și cerințele Legii AI.

Europa este lăsată în urmă?

Toate aceste sugestii și idei pot suna promițătoare, dar adevărul este că majoritatea modelelor mari de AI sunt dezvoltate în SUA și China. Privind această tendință, experții digitali sunt îngrijorați de faptul că economiile digitale germane și europene ar putea rămâne în urmă. În timp ce Europa deține o expertiză semnificativă în domeniul inteligenței artificiale, disponibilitatea puterii de calcul împiedică dezvoltarea ulterioară.

Pentru a examina modul în care Germania ar putea ajunge din urmă în AI, Ministerul Afacerilor Economice și Acțiunii Climatice a comandat un studiu de fezabilitate intitulat „Modele mari de AI pentru Germania”.

În studiu, experții susțin că, dacă Germania nu poate dezvolta și furniza în mod independent această tehnologie de bază, industria germană va trebui să se bazeze pe servicii străine, ceea ce prezintă provocări în ceea ce privește protecția datelor, securitatea datelor și utilizarea etică a modelelor AI.

Dominanța pe piață a companiilor din SUA în motoarele de căutare, rețelele sociale și serverele cloud exemplifica dificultățile care pot apărea în ceea ce privește securitatea și reglementarea datelor. Pentru a aborda aceste dificultăți, studiul propune înființarea unei infrastructuri de supercomputing AI în Germania, care să permită dezvoltarea unor modele AI mari și să ofere resurse de calcul companiilor mai mici. Cu toate acestea, detaliile specifice privind finanțarea și implementarea rămân de stabilit.

„AI făcut în Europa”

În AI, dependența Europei de software și servicii din țările non-europene este în creștere constantă. Potrivit Holger Hoos, profesor Alexander von Humboldt pentru AI, acest lucru reprezintă o amenințare la adresa suveranității sale, deoarece reglementarea singură nu poate aborda în mod adecvat problema. Hoos a subliniat necesitatea unei schimbări substanțiale în strategiile germane și europene de AI, însoțită de investiții publice semnificative direcționate.

Un aspect cheie al acestei propuneri este crearea unui „CERN pentru IA” recunoscut la nivel global. Acest centru ar avea puterea de calcul necesară, resursele de date și personalul calificat pentru a facilita cercetarea de ultimă oră AI. Un astfel de centru ar putea atrage talente, promova activități și conduce proiecte în domeniul AI la scară globală, aducând o contribuție demnă de remarcat la succesul „AI made in Europe”. Hoos a adăugat: „Ne aflăm într-un moment critic. Este nevoie de o schimbare clară a cursului, de un efort îndrăzneț pentru a face AI realizată în Europa un succes – un succes care va avea un impact profund asupra economiei, societății și viitorului nostru.”

Sursă foto: thehill.com