Tag cybersecurity

Această obligație nu va fi susținută de o amendă în cazul în care compania nu se conformează, iar întreprinderilor li se va permite în continuare să plătească răscumpărări, deși acest lucru este descurajat.

Autoritățile australiene vor obliga companiile locale să fie pe deplin transparente și să raporteze orice atac cibernetic asupra afacerilor lor. Economia țării a pierdut 2,59 miliarde de dolari din cauza atacurilor cibernetice în 2021.

Potrivit unui raport din 13 noiembrie al The Australian, strategia națională de securitate cibernetică, care urmează să fie dezvăluită în noiembrie, va include un sistem obligatoriu conform căruia întreprinderile locale trebuie să alerteze guvernul cu privire la atacurile cibernetice ce cer răscumpărare. Cu toate acestea, această obligație nu va fi susținută de o amendă dacă compania nu se conformează.

Companiilor li se va permite în continuare să plătească răscumpărări, deși noul coordonator național de securitate cibernetică Air Marshal Darren Goldie, le-a descurajat public să facă acest lucru. În octombrie, Australia s-a alăturat altor aproape 40 de națiuni în angajamentul de a nu plăti cererile de răscumpărare făcute împotriva agențiilor guvernamentale.

Înainte de a intra în vigoare sistemul obligatoriu, guvernul intenționează să se consulte cu comunitatea de afaceri cu privire la proiectarea acestuia, așa cum a precizat ministrul Afacerilor Interne și Securității Cibernetice, Clare O’Neil: „Vom crea un manual de joc ransomware care va oferi îndrumări clare companiilor și cetățenii despre cum să se pregătească, să se ocupe de cererile de răscumpărare și să se recupereze”.

Atacurile cibernetice rămân o problemă comună în economia digitală. În iulie, Departamentul de Justiție al Statelor Unite ale Americii a anunțat o dublare a dimensiunii echipei sale de criminalitate criptografică și s-a concentrat imediat pe combaterea acestui tip de atacuri.

Potrivit Chainalysis, portofelele implicate în atacuri ransomware se îndreaptă adesea către pool-uri de cripto mining pentru a spăla fondurile dobândite prin exploatări. Firma de cercetare susține că a existat o creștere a valorii trimise din portofelele ransomware către pool-urile de minerit.

Visa lansează practica de consiliere AI pentru a îmbunătăți capacitățile AI ale clienților

Visa a stabilit o practică de consiliere AI, o mișcare menită să ofere clienților informații și recomandări valoroase pentru a valorifica potențialul inteligenței artificiale și al inteligenței artificiale generative.

Experiența vastă a companiei globale de plăți digitale în implementarea AI se întinde pe peste trei decenii, cu o investiție de peste 3 miliarde USD în AI și infrastructură de date în ultimul deceniu. Visa Consulting & Analytics (VCA), brațul de consultanță al Visa, a desfășurat numeroase angajamente legate de inteligența artificială, deschizând calea pentru lansarea acestui serviciu dedicat de consiliere în domeniul inteligenței artificiale. „AI nu doar remodelează industriile din întreaga lume, ci le revoluționează, iar sectorul plăților este în fruntea acestei transformări”, a declarat Carl Rutstein, șeful global al serviciilor de consiliere, Visa. „Visa nu folosește doar inteligența artificială pentru a ajuta la îmbunătățirea experiențelor de plată – afacerea noastră de consiliere o folosește și pentru a le permite clienților noștri să crească și să redefinească modul în care își servesc propriii clienți prin achiziții, implicare, reținere și management al riscului.”

Practica de consiliere AI a Visa va intra în rețeaua globală a VCA de peste 1.000 de consultanți, oameni de știință în date și experți în produse din 75 de birouri din întreaga lume. Serviciul va ghida clienții prin călătoria lor AI, de la planificarea inițială până la implementare, concentrându-se pe strategie, evaluarea capacității și proiectarea modelului.

Obiectivul este de a ajuta clienții să elaboreze strategii responsabile de AI și să utilizeze eficient AI pentru a atinge obiective specifice de afaceri, cum ar fi extinderea pieței, proiectarea produsului, achiziția clienților, îmbunătățirea angajamentului și prevenirea fraudei.

Un vicepreședinte senior pentru plăți la o bancă de top 10 din SUA, a comentat de asemenea: „VCA a dezvoltat o serie de modele AI/ML proprietare pentru a ne ajuta să creștem, servindu-ne mai bine clienții. Experții lor AI/ML, împreună cu datele noastre și datele VisaNet, ne oferă un nivel de perspectivă care este esențial pentru strategia noastră de creștere.

„Împreună explorăm cum să folosim inteligența artificială pentru a sprijini nevoile nesatisfăcute ale clienților noștri prin cazuri de utilizare care sunt atât unice pentru complexitatea metodelor de plată ale clienților, cât și pentru nevoile întreprinderii.”

Sursă foto: swoopfunding.com

Avem nevoie de reglementare în zona crypto/fintech, a declarat domnul Sorin-Cristian NIȚĂ, Asistent Univ. Dr.Academia de Studii Economice și Președintele Bucharest Fintech Network, la Cybersecurity Forum, potrivit unui articol publicat de financialintelligence.ro.

Domnia sa a explicat: „Cu toţii am auzit cel puțin o dată de scam-uri precum ONE COIN, AFRYCRYPT sau GAINBITCOIN, acestea constând în pierderea de către investitori a unor sume de ordinul miliardelor de dolari. Astfel, necesitatea eliminării riscului apariției unor fenomene similare constituie elementul care stă la baza nevoii de reglementare normativă a modului de funcționare al pieței criptomonedelor. Spre deosebire de bursele tradiţionale/sistemul bancar, care se bucură de un cadru legislativ vast, în situația criptomonedelor nu există un set de reglementări care să permită prevenirea fraudelor și eficientizarea realizării tranzacțiilor la nivelul pieței. Deși a fost inițiat un dialog privind impozitarea veniturilor din criptomonede, în prezent se mențin neclaritățile generate de lacunele legislative. În România, în perioada 2007 – 2010, s-au depus eforturi de către aparatul administrativ central al statului în sensul creșterii proporției de plăți realizate cu cardul, în contextul în care majoritatea plăților se realizau cash. Prin contrast, astăzi proporția a început să se inverseze, din ce în ce mai multe plăți realizându-se prin intermediul canalelor electronice. Mai mult, în ultima perioadă, trendurile actuale conturează prezența activă a unor sisteme de plăți care vin să înlocuiască inclusiv aceste plăți bancare, fiind vorba despre industriile crypto și fintech. În fapt, aceste industrii prezintă o serie de beneficii, dintre care aş enumera: servicii financiare inovatoare, realizarea cu ușurință a tranzacțiilor și trasabilitatea operațiunilor.

Deși se presupune că persoanele care au un nivel ridicat de educație financiară sunt ferite de posibilitatea scam-urilor, există multiple cazuri în care acestea se materializează – vă mărturisesc și că a fost și cazul meu, în 2017, când am încercat niște investiții în crypto care s-au evaporat. Astfel, nu este vorba numai despre educația financiară la nivel general, pe care ți-o oferă școala tradițională, cât și despre educația financiară nișată, targetată pe zona criptomonedelor, pe zona fintech (realizată în vederea înțelegerii modului de funcționare al acestor industrii). Cu titlu de exemplu, în perioada 22-23 aprilie 2023, am avut inițiativa organizării celei de-a doua ediții a Blockchain Marathon în cadrul Academiei de Studii Economice din București. Concret, este vorba despre un eveniment care își propune să aducă în atenția studenților elementele generale ale sistemelor crypto și fintech, în scopul identificării problemelor majore ale domeniului.

De asemenea, avem în vedere introducerea a tot mai multe materii în programa universitară, care să abordeze tematici precum securitatea cibernetică, inteligența artificială, machine learning și, nu în ultimul rând, zona de cryptocurrency”.

Sorin-Cristian NIȚĂ a mai spus: „În ceea ce privește dimensiunea pieței criptomonedelor, între anii 2016 și 2023, se poate observa o creștere, aceasta atingând în 2022 valoarea de aproximativ 3 trilioane de dolari.

Cu toate acestea, odată cu creșterea se înregistrează si vulnerabilități asociate industriei crypto/fintech.  Astfel, aceasta este, sub o formă sau alta, conectată cu sistemul bancar, motiv pentru care riscurile sunt relativ similare între cele două:

– riscuri de lichiditate (dacă discutăm despre o companie de fintech, aceasta lucrează, are furnizori/clienți, existând în permanență posibilitatea ca banii pe care îi oferă sub formă de împrumut să nu mai fie recuperați);

– riscul de piață (dat în special de volatilitatea pe care criptomonedele o afișează – majoritatea acestor împrumuturi au loc în criptomonede, fie că discutăm de stablecoin, BTC etc.);

– risc operaţional (generat de posibilitatea erorii materiale);

– efecte de spill-over asupra sistemului bancar (toate operațiunile realizate pot ajunge să aibă efecte de spill-over asupra sistemului bancar: concret, fintech-ul contractează credit de la bancă, împrumută mai departe, la rândul său, persoane fizice/juridice în criptomonede, iar în cazul în care fintech-ul nu este capabil să colecteze banii de la clienții săi, banca poate fi pusă în dificultate – efectul de contagiune fiind vizibil la scară largă).

În prespectivă, sectorul de fintech fiind în creștere, există posibilitatea ca, în următorii 10-15 ani, să apară fenomenul de „shadow banking” –  dedublarea sistemului bancar de sistemul crypto și fintech -, iar acest lucru este de natură să ducă la o concurență care nu este neapărat benefică. Pe cale de consecință, la nivelul sistemului bancar se poate contura riscul reducerii depozitelor și a capitalizării bancare, ceea ce ar presupune mai puțini bani disponibili în piață, respectiv scăderea creditării și a cererii, care ar lovi direct în consum. Întrucât consumul este parte a PIB-ului, economia poate fi, astfel, afectată considerabil”.

Sursă foto: financialintelligence.ro