Un executiv al BCE afirmă că euro digital va avea o mai bună protecție a confidențialității decât sistemele private

Piero Cipollone, membru al consiliului executiv al Băncii Centrale Europene (BCE), a vorbit în fața Comisiei pentru Afaceri Economice și Monetare a Parlamentului European despre pregătirile pentru emiterea unui euro digital. Acesta a abordat patru probleme cu care se confruntă banca centrală și modul în care BCE ar garanta capacitatea publicului de a folosi un mijloc comun de plată liber.

Cipollone a afirmat că BCE a început să caute furnizori de infrastructură pentru moneda digitală a Băncii Centrale Europene (CBDC). „Prezența noastră ar fi compromisă dacă am începe să căutăm posibili furnizori doar după ce acea decizie [de lansare a euro-ului digital] este luată”, a declarat Cipollone pe 14 februarie, adăugând că acordurile ar fi flexibile în ceea ce privește dezvoltările legislative și tehnologice. În plus: „Doar entitățile juridice cu sedii în UE și controlate de astfel de entități sau cetățeni ai UE vor fi eligibile să participe la procesul de achiziție.” Acest lucru ar putea fi crucial pentru participarea viitoare a Amazon în proiect; a fost aleasă pentru a crea un component de comerț electronic pentru CBDC, dar de atunci a fost emisă o altă solicitare pentru aplicanți.

În al doilea rând, Cipollone a discutat regulamentul euro digital, adică „un set unic de reguli, standarde și proceduri pentru euro digital care vor asigura implementarea sa armonioasă”. Euro digital ar trebui să funcționeze ca numerarul, a spus Cipollone. Acest lucru ar elibera utilizatorii de dependența de procesatorii de plăți internaționali și ar asigura un serviciu egal în întreaga zonă euro. Cipollone a comparat infrastructura euro digital cu șinele de tren propriu-zise, care ar putea fi folosite de o varietate de companii private, în timp ce aparțin statului.

Forumul European al Banilor și Finanțelor, o organizație independentă și non-profit, a publicat pe 15 februarie un document care evidențiază implicațiile problematice ale transformării euro-ului digital în monedă legală. Acesta a subliniat în special aspectele legale legate de statutul furnizorilor privați de plăți integrați în sistemul euro. Mai mult, a numit conceptul de monedă legală (mijloc de plată recunoscut de instanțe și necesar pentru acceptare în cadrul unei jurisdicții) un „arhaism barbar”.

Cipollone a continuat spunând că sunt incorporate măsuri de protecție în designul euro-ului digital pentru a menține stabilitatea financiară. Euro-ul digital ar fi fără dobândă pentru a evita competiția cu instituțiile de economii. Ar exista limite privind deținerea publică de euro digital și interdicții privind deținerea acestuia de către întreprinderi și instituții financiare. Va fi oferită o soluție alternativă pentru a lega portofelele CBDC cu conturile bancare pentru a asigura efectuarea tranzacțiilor fără alimentarea prealabilă a portofelelor.

În cele din urmă, Cipollone a abordat subiectul confidențialității. El a promis: „Un euro digital ar permite oamenilor să efectueze plăți online cu standarde foarte ridicate de confidențialitate, mai ridicate de fapt decât ceea ce oferă soluțiile comerciale în prezent”.

Numerarul ar fi păstrat, iar plățile euro digitale efectuate offline ar fi la fel de private ca numerarul, cu detaliile unei tranzacții cunoscute doar de plătitor și beneficiar. Online, BCE ar primi „un set minim de date pseudonimizate” necesare pentru sarcini precum reglementarea, iar utilizatorii ar avea un control mai mare asupra informațiilor lor decât oferă în prezent sistemele private de plată. Euro-ul digital ar oferi, de asemenea, securitate cibernetică de ultimă oră.

Sursă foto: wall-street.ro

Banca Centrală Europeană va testa 109 bănci pentru a evalua răspunsul la atacurile cibernetice

Banca Centrală Europeană (BCE) a dezvăluit planuri de a efectua teste de rezistență cibernetice pentru 109 dintre băncile pe care le supraveghează direct în 2024, pentru a evalua modul în care acestea răspund și se redresează după un atac cibernetic.

Testarea de stres a băncilor nu le va analiza în primul rând capacitatea de a preveni acest lucru, a explicat Banca Centrală Europeană. În schimb, în scenariul testului de stres, un atac cibernetic reușește să perturbe operațiunile zilnice de afaceri ale unei bănci. În aceste condiții, băncile trebuie apoi să își testeze măsurile de răspuns și redresare, inclusiv activarea procedurilor de urgență și restabilirea operațiunilor normale. Supraveghetorii vor evalua ulterior în ce măsură băncile pot face față unui astfel de scenariu.

În prezent, legislația UE impune BCE să efectueze teste de stres asupra băncilor supravegheate cel puțin o dată pe an. Rezultatele testelor de stres anuale oferă o contribuție importantă pentru SREP în anul de testare.

Ca parte a exercițiului, 28 de bănci vor fi supuse unei evaluări îmbunătățite pentru care vor trimite informații suplimentare despre modul în care au făcut față atacului cibernetic. Acest eșantion acoperă diferite modele de afaceri și zone geografice pentru a oferi o reflectare semnificativă a sistemului bancar din zona euro și pentru a asigura o coordonare eficientă cu alte activități de supraveghere.

Supraveghetorii intenționează să discute constatările și lecțiile învățate cu fiecare bancă, ca parte a Procesului de revizuire și evaluare de supraveghere din 2024, care evaluează profilul de risc individual al unei bănci. Principalele constatări ale exercițiului vor fi comunicate în vara anului 2024.

Continuarea testelor de stres

Anul trecut, 57 dintre cele mai mari bănci din zona euro au făcut parte dintr-un test de stres la nivelul UE coordonat de Autoritatea Bancară Europeană (EBA) – care a publicat rezultatele pentru băncile individuale în iulie 2023.

Tot în 2023, BCE a efectuat teste de stres pentru 41 de bănci mai mici pe care le supraveghează direct. Rezultatele agregate și informațiile specifice băncilor selectate au fost publicate de BCE în iulie 2023. Împreună, băncile supuse stresului acoperă în general 80% din sectorul bancar din zona euro.

Ocazional, pentru a evalua rezistența instituțiilor importante la evoluții externe neașteptate în anii în care nu există un test de criză ABE la nivelul UE, BCE efectuează analize anticipative de vulnerabilitate bazate pe solvabilitate ale instituțiilor semnificative sub supravegherea sa directă.

Sursă foto: aa.com.tr