Președintele BFN: Continuitatea în educația financiară joacă un rol vital în promovarea alfabetizării financiare

Educația financiară continuă poate contribui la creșterea încrederii în gestionarea finanțelor, la dezvoltarea unor strategii eficiente de economisire și investiții și, în cele din urmă, la asigurarea unei stabilități financiare pe termen lung, ne-a declarat Sorin-Cristian NIȚĂ, Asistent Univ. Dr. Academia de Studii Economice și Președintele Bucharest Fintech Network, adăugând că unul dintre factorii cheie care necesită o abordare atentă este necesitatea continuității în educația financiară.

“Pentru a dezvolta o înțelegere profundă și aplicabilă a conceptelor financiare, trebuie să adoptăm o abordare de lungă durată”, a spus domnul Niță, după ce au apărut datele Eurobarometrului privind Monitorizarea nivelului de alfabetizare financiară în UE, potrivit cărora România este pe ultimul loc din UE în ceea ce privește educația financiară.

Domnia sa ne-a explicat: “Domeniul financiar contemporan este extrem de complex în comparație cu cel de acum o generație. În urmă cu douăzeci și cinci de ani, să știi cum să menții un cont curent și de economii la o instituție financiară a fost suficient pentru majoritatea populatiei. Cu toate acestea, consumatorii de astăzi trebuie să poată diferenția între o gamă largă de produse, servicii și furnizori de produse financiare pentru a-și gestiona cu succes finanțele personale. Cu siguranță, tinerii au acces la credit la o vârstă mult mai frageda decât părinții lor. În consecință, ei au nevoie de o înțelegere mai cuprinzătoare a creditului decât a fost oferită generației anterioare – inclusiv impactul dobânzii compuse asupra soldurilor și implicațiile gestionării greșite a conturilor de credit. În plus, întrucât progresele tehnologice au contribuit în mod semnificativ la schimbări dramatice pe piața serviciilor financiare, consumatorii trebuie, în general, să fie familiarizați cu rolul pe care îl joacă computerele în derularea fiecărei tranzacții financiare tradiționale, de la retragerea de fonduri până la obținerea accesului la credite. Bancile au inteles acest lucru, motiv pentru care au realizat tot mai multe campanii de informare a populatiei.

Cu toate acestea, în ciuda investițiilor semnificative ale băncilor în campanii de educație financiară, rezultatele expuse în Eurobarometrul privind Monitorizarea nivelului de alfabetizare financiară în UE sugerează că, în ciuda alocării considerabile de resurse financiare din partea instituțiilor bancare către inițiativele de educație financiară, România se situează în coada clasamentului în ceea ce privește nivelul său de alfabetizare financiară, comparativ cu alte state membre ale Uniunii Europene. Această realitate poate fi elucidată prin intermediul unui ansamblu de factori interdependenți care influențează în mod colectiv impactul acestor campanii:

Un prim factor care merita mentionat din perspectiva mea este complexitatea subiectului. Educația financiară se adâncește în concepte și terminologie adesea sofisticate, cum ar fi dobânzile compuse, strategiile de investiții și implicațiile inflației. Acest nivel de complexitate poate, într-o oarecare măsură, demoraliza participarea activă în inițiativele de educație financiară și inhiba aplicarea practică a noțiunilor în viața de zi cu zi.

Un alt factor ce trebuie luat in considerare este constituit de rezistența la schimbare și atitudinile predominante existente: Rezistența la schimbare și persistența obiceiurilor financiare problematice pot fi accentuate de lipsa unei conștientizări adecvate sau a unei adaptări la noile paradigme promovate în cadrul campaniilor educaționale. Persoanele care sunt rezistente la schimbare pot fi mai puțin dispuse să se angajeze în procesul de învățare necesar pentru a dobândi cunoștințe financiare. În contextul educației financiare, aceasta poate duce la ignorarea sau evitarea oportunităților de a învăța concepte și abilități financiare noi. Elementele culturale și tradițiile financiare sunt si ele de luat in calcul deoarece acestea pot afecta receptarea și asimilarea educației financiare. Modificarea mentalităților și a practicilor financiare tradiționale poate necesita eforturi susținute pe termen lung.

Unul dintre factorii cheie care necesită o abordare atentă este necesitatea continuității în educația financiară. Educația financiară nu este o destinație, ci o călătorie. Investițiile în programe scurte sau campanii izolate pot oferi doar o perspectivă parțială și adesea nesatisfăcătoare asupra subiectului complex al finanțelor. Pentru a dezvolta o înțelegere profundă și aplicabilă a conceptelor financiare, trebuie să adoptăm o abordare de lungă durată.

De ce necesitatea continuității joacă un rol vital în promovarea alfabetizării financiare? Acest aspect este legat direct de modul în care oamenii asimilează și aplică cunoștințele. Când vorbim de dobânzi compuse, investiții și inflație, nu putem aștepta ca aceste concepte să fie înțelese în profunzime într-o perioadă scurtă de timp. Reținerea și aplicarea eficientă a acestor cunoștințe necesită o abordare treptată și repetată. Într-o societate în continuă evoluție, promovarea comportamentelor financiare sănătoase și durabile necesită un angajament pe termen lung. În ciuda provocărilor, educația financiară continuă poate contribui la creșterea încrederii în gestionarea finanțelor, la dezvoltarea unor strategii eficiente de economisire și investiții, și în cele din urmă, la asigurarea unei stabilități financiare pe termen lung.

Ajustarea eficientă a eforturilor pentru sporirea nivelului de alfabetizare financiară necesită o coordonare atentă între agenții guvernamentali, instituțiile financiare, instituțiile de învățământ și comunitatea în general. O posibilă direcție ar implica simplificarea conținutului educațional și furnizarea de instrucțiuni practice, dezvoltarea de programe durabile pe termen lung și promovarea unei culturi financiare prudente și bine informate”.

Deşi băncile au alocat, în ultimii ani, bugete semnificative pentru numeroase companii de educaţie financiară,  inclusiv prin intermediul Asociaţiei Române a Băncilor, rezultatele întârzie să apară în România, cel puţin comparativ cu alte state UE.

Realitatea arată că suntem pe ultimul loc în ceea ce priveşte educaţia financiară, potrivit Eurobarometrului privind Monitorizarea nivelului de alfabetizare financiară în UE, publicat în această lună. Eurobarometrul a măsurat, în luna martie- aprilie 2023, numărul corect de răspunsuri  la cinci întrebări de cunoştinţe financiare.

Alin Iacob, preşedintele  Asociaţiei Utilizatorilor Români de Servicii Financiare (AURSF), spune: “Datele acestui Eurobarometru arată că nu suntem doar foarte departe de campionii UE (NL, FI, DK) cu scor mare (4 sau 5 răspunsuri corecte) – România având doar 13%, comparativ cu 40% sau mai mult, dar ne situăm pe primul loc pentru scorul scăzut (0 sau 1) la răspunsuri corecte) – 30%. Pentru mine este foarte clar că, fără un efort național uriaș, care să implice toate părțile interesate, inclusiv organizațiile de consumatori specializate în servicii financiare, viitorul nu sună bine”.

sursa:financialintelligence.ro

sursa foto:financialintelligence.ro