Tag UE

Luna aceasta, Autoritatea Bancară Europeană (EBA) a publicat proiectul final al unui nou pachet de standarde tehnice pentru sectorul bancar al Uniunii Europene, care include o serie de cerințe suplimentare ce reglementează capacitatea băncilor de a deține active digitale.

Aceste noi standarde au fost adoptate de Parlamentul European pentru a se alinia la reformele Basel III introduse de Comitetul Basel pentru Supravegherea Bancară (BCBS) în urma crizei financiare globale din 2007-2008. BCBS este un comitet al autorităților globale de supraveghere bancară, stabilit de guvernatorii băncilor centrale din G10 pentru a emite și menține standarde bancare internaționale. Reformele Basel III au fost destinate să consolideze reziliența sectorului bancar.

Printre modificările incluse în reforme se numără și o creștere a cerințelor minime de capital pentru bănci, pentru a se asigura că acestea sunt suficient de capabile să facă față pierderilor în perioade de turbulență. De asemenea, include o revizuire a cadrului ponderat în funcție de risc al BCBS, care atribuie o pondere activelor în funcție de risc, utilizată ulterior ca bază pentru determinarea cantității de capital pe care o bancă trebuie să o aibă în rezervă relativ la deținerile activului.

Odată ce standardele sunt convenite de BCBS, punerea lor în aplicare este lăsată în seama statelor membre. Pentru UE, aceste implementări sunt cunoscute sub numele de CRR3/CRD6, iar detaliile au fost publicate luna aceasta.

Poate cel mai semnificativ, conform noilor standarde ale UE, expunerea la „criptoactive” este atribuită unei ponderi de risc de 1.250%, iar expunerea unei bănci nu trebuie să depășească 1% din activele sale de bază. Excepțiile de la aceasta sunt stablecoins referențiate la active (cu alte cuvinte, stablecoins care sunt ancorate la alte active, conform reglementării Piețelor în Active Cripto din Europa), care sunt ponderate la 250%, și activele tradiționale tokenizate, inclusiv tokenurile de monedă electronică.

În mod notabil, cerințele adoptate de UE sunt mai stricte decât cele impuse prin reformele Basel III. De exemplu, reformele Basel III stabilesc o limită superioară de 2% pentru expunerea băncilor la active digitale, spre deosebire de 1% implementată de UE.

Băncile mari vor fi, de asemenea, supuse unor cerințe suplimentare de raportare pentru expunerile lor la active digitale. În fiecare an, băncile trebuie să dezvăluie autorităților de reglementare expunerea lor directă și indirectă la active digitale, expunerea la risc, o descriere a politicilor de gestionare a riscurilor ale băncii legate de expunerea la active digitale și alte informații.

Noile standarde ale UE vor intra în vigoare din ianuarie 2025.

UE reduce constant decalajul de reglementare

UE este deja mai avansată decât multe alte jurisdicții în introducerea unui cadru legal pentru activele digitale, cu Regulamentul Piețelor în Active Cripto (MiCAR) revoluționar, care acoperă multe active digitale ce nu sunt deja reglementate de regulile existente care guvernează instrumentele financiare (cunoscute sub numele de MiFID) și care a intrat oficial în vigoare în iunie 2023 (deși prevederile sale, încă în curs de revizuire, urmează să fie activate în etape). Ca rezultat, în construirea pachetului CRR3/CDR6, UE a înființat multe dintre cerințele Basel III pe fundația MiCA. De exemplu, definițiile utilizate în regulile prezentate mai sus, cum ar fi „tokenurile referențiate la active”, sunt definite în MiCA.

Între MiCA și noile standarde CRR3/CDR6, decalajele în reglementarea activelor digitale din UE se micșorează continuu. Noile standarde înseamnă că băncile vor trebui acum să ia în considerare cu atenție activele digitale pe care le dețin în bilanțurile lor și să evalueze nivelul de risc pe care prezența lor îl prezintă. Acest lucru reflectă recunoașterea faptului că activele digitale de multe tipuri vor continua să pătrundă în sistemul financiar tradițional pe măsură ce băncile își cresc deținerile și emitenții de active digitale folosesc din ce în ce mai mult instituțiile financiare tradiționale.

Cu toate acestea, unele lacune rămân. MiCA se aplică în general serviciilor pentru active digitale în locul activelor digitale în sine, deși un număr limitat de tipuri de active digitale sunt acoperite, inclusiv stablecoins. Deși limitele exacte sunt încă în curs de definire, active precum BTC nu intră direct sub incidența MiCA pe baza înțelegerii legiuitorilor UE că acestea sunt complet descentralizate. Activele care nu intră sub incidența MiCA pot fi totuși reglementate dacă se încadrează în definiția unui instrument financiar prevăzută de reglementarea MiFID, dar definiția este una îngustă și oarecum evazivă — și probabil nu acoperă active precum BTC decât dacă UE va recunoaște că acestea sunt titluri de valoare.

Cu toate acestea, regulile aplicabile furnizorilor de servicii pentru active digitale ar trebui să aibă un efect în industria mai largă, indiferent de statutul oricărui activ individual. Entitățile care oferă servicii pentru active digitale în UE sunt obligate să obțină o licență la nivel național. Acestea sunt supuse unor cerințe suplimentare, cum ar fi deținerea unui birou în UE, implementarea și raportarea controalelor împotriva spălării banilor și listarea doar a activelor digitale care sunt susținute de un white paper. Cerința white paper-ului va limita singură numărul de monede de proastă calitate care pot fi listate pe furnizorii de servicii licențiați din UE.

Dacă aceasta este suficient pentru a proteja cetățenii UE de proiectele nesigure de active digitale care pot să nu cadă sub incidența nici MiCA, nici MiFID, este o altă întrebare, dar UE consultă și își revizuiește abordarea în reglementarea activelor digitale tot timpul.

Sursă foto: romaniajournal.ro

Lansarea funcțiilor de inteligență artificială (AI) ale Apple, denumite „Apple Intelligence,” a fost amânată de la lansarea așteptată în septembrie la octombrie din cauza îngrijorărilor legate de stabilitate și a necesității de mai multe teste.

Inițial planificate să fie lansate odată cu iOS 18, care va ajunge pe iPhone și iPad în septembrie, funcțiile sunt acum așteptate să apară odată cu iOS 18.1 și iPadOS 18.1, la câteva săptămâni după debutul noilor versiuni de OS. Indiferent de întârziere, Apple plănuiește să ofere dezvoltatorilor acces timpuriu la Apple Intelligence în această săptămână prin versiunea beta iOS 18.1, permițându-le să construiască și să experimenteze cu aceasta.

Chiar și când Apple Intelligence va fi lansat în octombrie, va fi o versiune diluată comparativ cu ceea ce Apple intenționa inițial. În loc de o suită completă de AI—incluzând transcrierea pentru apeluri telefonice, retușarea foto AI și îmbunătățiri ale fluxului natural de conversație al Siri—doar funcțiile AI legate de Siri vor fi active inițial. Alte funcții AI sunt așteptate să fie lansate în prima jumătate a anului 2025.

Apple a încercat anterior să intre în domeniul AI cu asistentul vocal Siri în 2011. Treisprezece ani mai târziu, Siri rămâne în mare parte nepopular. Până la lansarea Apple Intelligence, nu este sigur dacă va fi un produs dorit. Apple are o istorie de produse care sunau promițător pe hârtie, precum Apple Vision Pro, care nu au reușit să se ridice la așteptări în ziua lansării.

Drive-thru-uri cu AI: AI vocal de la Taco Bell

Yum!Brands, compania mamă a Taco Bell, a anunțat extinderea AI-ului vocal în locațiile drive-thru din SUA, având ca scop implementarea tehnologiei în sute de restaurante până la sfârșitul anului 2024.

„Ne extindem și accelerăm capacitățile noastre AI, cum ar fi AI vocal, pentru a oferi tehnologii de vârf francizelor noastre și pentru a îmbunătăți experiența consumatorilor și a membrilor echipei,” a declarat Lawrence Kim, Chief Innovation Officer, Yum!Brands.

În loc ca un angajat să preia comanda la drive-thru, clienții vor fi serviți de AI. Taco Bell are în prezent aceste sisteme AI operaționale în peste 100 de drive-thru-uri din 13 state, ajustând modelele sale în ultimii doi ani.

Compania susține că drive-thru-ul AI îmbunătățește acuratețea comenzilor, oferă o experiență prietenoasă și consistentă și reduce timpii de așteptare. Acest lucru reduce volumul de muncă al angajaților, permițându-le să se concentreze pe sarcini mai dificile de automatizat.

„Inovația este înrădăcinată în ADN-ul nostru la Taco Bell, și vedem AI-ul vocal ca pe un mijloc de a îmbunătăți experiențele membrilor echipei și ale consumatorilor,” a declarat Dane Mathews, Chief Digital & Technology Officer, Taco Bell. „Folosind AI, avem capacitatea de a reduce volumul de muncă al membrilor echipei, eliberându-i pentru a se concentra pe ospitalitatea front-of-house. De asemenea, ne permite să descoperim moduri noi și semnificative de a interacționa cu clienții noștri.”

Printre narațiunile optimiste pe care le auzim de obicei despre tehnologie, AI-ul în fluxurile de lucru drive-thru pentru fast food este practic. Cu un meniu limitat și un proces static, comandarea mâncării la drive-thru este ideală pentru automatizare și reducerea erorilor umane. Nu ar fi surprinzător să vedem mai multe lanțuri de fast food adoptând sisteme AI similare pentru a experimenta beneficiile pe care Taco Bell le atribuie AI-ului vocal.

Dispozitive AI purtabile: O nouă abordare a companiei bazate pe AI

Un nou dispozitiv AI purtabil se pregătește să intre pe piață, dar în loc să aibă ca scop creșterea productivității, să acționeze ca asistent personal sau să înlocuiască smartphone-ul, acest dispozitiv, numit „Friend,” este conceput pentru a acționa ca un companion și partener de conversație. Echipa din spatele Friend crede că compania constantă este unul dintre cazurile de utilizare esențiale ale AI și spune că mulți oameni folosesc în prezent modele AI pentru a vorbi despre ziua și sentimentele lor.

Friend poate fi purtat ca un colier sau prins de haine și funcționează ascultând continuu lumea din jurul tău. Interacționează cu utilizatorul printr-o aplicație asemănătoare mesajelor text, oferind răspunsuri pe baza a ceea ce detectează sau a ceea ce i se spune direct printr-un buton asemănător cu cel al unui walkie-talkie.

Totuși, este discutabil dacă acesta este cu adevărat ceea ce oamenii doresc. Dispozitivele AI purtabile recente au eșuat în general și au primit mai multe recenzii negative decât pozitive. Concentrarea Friend pe companie, în loc de a fi un înlocuitor pentru smartphone, este o abordare diferită, dar rămâne de văzut dacă AI poate înlocui cu adevărat conexiunea umană.

Cei care caută companie AI probabil folosesc deja modele AI existente pentru a atinge acest scop. Chiar dacă distincția Friend este prezența sa constantă, faptul că este „întotdeauna cu ei” înseamnă probabil că purtătorul pășește în lume în medii mai sociale decât fiind izolat, ceea ce înseamnă probabil că decalajul pe care Friend încearcă să-l umple nu este la fel de mare cum și-au imaginat.

Legea AI a UE intră în vigoare

Legea AI a UE a intrat în vigoare joi, 1 august. Acum, companiile care operează în UE trebuie să respecte Legea și să îndeplinească termenele de raportare. Legea se concentrează puternic pe protejarea drepturilor cetățenilor, clasificând aplicațiile AI în funcție de nivelul lor de risc. Aplicațiile cu risc redus, cum ar fi filtrele de spam și sistemele de recomandare a conținutului, sunt supuse unor reglementări minime și trebuie să-și dezvăluie utilizarea AI pentru transparență.

Sistemele AI cu risc ridicat, în special cele din sectoare sensibile, cum ar fi sănătatea, educația și serviciile publice, se confruntă cu cerințe de reglementare stricte, inclusiv documentație detaliată și supraveghere umană obligatorie.

Cu cât riscul pentru sănătatea sau drepturile europenilor este mai mare, cu atât cerințele sunt mai stricte pentru a proteja indivizii de daune. Majoritatea companiilor au termen până în 2026 pentru a se conforma, dar unele modele AI, precum ChatGPT de la OpenAI, au 12 luni pentru a se conforma, în timp ce alte aplicații cu risc ridicat au șase luni.

UE a fost întotdeauna un mediu dificil pentru companiile care se bazează intens pe date, datorită priorității pe care o acordă protecției datelor personale și confidențialității rezidenților. Companiile care operează deja în UE trebuie acum să respecte noua Lege AI. Rămâne de văzut cum vor aborda aceste reglementări companiile din afara UE: dacă vor alege să-și suspende ofertele de servicii, așa cum a făcut recent Meta în Brazilia din cauza problemelor de conformitate cu legile locale, sau dacă vor decide să nu intre deloc pe piața UE din cauza noilor cerințe.

Sursă foto: securitymagazine.com