Interviul președintelui BFN la Financial Intelligence: “Digitalizarea sectorului public trebuie încurajată prin promovarea utilizării serviciilor de e-guvernare”
• “Blockchain este un adevărat must-have pentru orice afacere care presupune livrări de orice fel”.
• “Cu ajutorul tehnologiei blockchain, este mult mai ușor să urmărești identitățile digitale, lucru care poate reduce cozile la ghișeuri, aeroporturi ș.a.m.d”.
• “Blockchain-ul poate fi utilizat pentru protejarea datelor, verificarea informațiilor și înregistrarea tuturor operațiunilor”
• “Automatizarea va fi vizibilă în majoritatea industriilor, iar inteligența artificială va grăbi acest proces și mai mult. Problema apare la reintegrarea în câmpul muncii a angajaților ale căror meserii se vor automatiza”.
• “Informațiile primite prin intermediul Chat GPT necesită sortare și moderație”.
• “Digitalizarea sectorului public trebuie încurajată prin promovarea utilizării serviciilor de e-guvernare pentru a îmbunătăți eficiența administrativă, transparența și accesibilitatea”.
• “Lucruri care lipsesc României – monitorizarea progresului și compararea cu cele mai bune practici: evaluarea continuă a eficacității inițiativelor digitale și monitorizarea progresului prin comparație cu alte țări europene relevante”.
• “În România, carierele în IT &Tech sunt foarte căutate, iar sectorul Business and Finance atrage absolvenți care doresc să devină analiști financiari, bancheri de investiții, consultanți în management, contabili și profesioniști în marketing”
• Interviu cu Sorin-Cristian NIȚĂ, Asistent Univ. Dr. Academia de Studii Economice și Președintele Bucharest Fintech Network
Ce ne puteți spune despre dezvoltarea tehnologiei blockchain în România? Care sunt principalele aplicabilități ale blockchain, în afară de monedele digitale?
Sorin-Cristian NIȚĂ: Moneda digitală este un domeniu al finanțelor relativ nou, însă prezintă valențe cu un grad ridicat de dinamicitate. Concret, aproape 70 de instituții financiare din întreaga lume au declarat că investighează CBDC-urile, cel mai notabil fiind anunțul Băncii Centrale Europene privind lansarea proiectului euro digital. În fapt, blockchain-ul are multe alte aplicabilități dincolo de acestea. O primă aplicabilitate constă în contractele smart. Acestea funcționează asemănător cu contractele clasice, așa cum le cunoaștem, însă monitorizarea termenilor se realizează automat, astfel încât, dacă una dintre părți nu respectă contractul, condițiile prezente în acesta se activează în mod automat. De asemenea, pentru afacerile care funcționează pe baza semnării unor volume mari de contracte (spre exemplu industria telecom), contractele smart sunt o foarte bună soluție, evitând astfel semnarea contractelor în mod individual (cu fiecare client).
Un alt element îl constituie urmărirea lanțului de aprovizionare. Blockchain este un adevărat must-have pentru orice afacere care presupune livrări de orice fel. Softurile obișnuite care gestionează lanțurile de aprovizionare sunt fragile, iar în cazul apariției unor erori se prefigurează șanse considerabile de apariție a problemelor la livrare, plată ș.a.m.d, lucru care poate conduce la discrepanțe financiare serioase în anumite situații. Structura blockchain-urilor este concepută pentru a fi redus factorul uman și erorile din sistem. De asemenea, acesta înregistrează fiecare aspect, astfel încât, în cazul unei defecțiuni sau a unei erori, o persoană poate afla întotdeauna ce s-a întâmplat. Un exemplu în acest sens este Walmart Canada, care și-a îmbunătățit eficiența operațiunilor considerabil de la implementarea blockchain.
De asemenea, putem discuta despre ID-urile digitale. Cu ajutorul tehnologiei blockchain, este mult mai ușor să urmărești identitățile digitale, lucru care poate reduce cozile la ghișeuri, aeroporturi ș.a.m.d. În ceea ce privește autentificarea identității, Blockchain-ul securizează întreaga procedură. În timp ce metodele obișnuite de autentificare folosesc sistemul bazat pe parole, sistemul blockchain verifică doar dacă cheia privată este corectă.
Tehnologia Blockchain și-a lăsat amprenta, de asemenea, asupra sectorului imobiliar. Anterior, tranzacționarea activelor de mare valoare, precum bunurile imobiliare, exclusiv prin canale digitale, nu a fost niciodată în mod real considerată o posibilitate. Acest tip de tranzacții este adesea efectuat offline, implicând angajamente față în față între diverse persoane fizice/juridice. Introducerea contractelor smart în platformele blockchain permite acum ca active precum imobiliarele să fie tokenizate și tranzacționate precum criptomonedele (ex.: bitcoin, ether etc.). Un proiect pilot de acest gen se desfășoară în prezent în Suedia.
Nu în ultimul rând, Blockchain-ul poate fi utilizat pentru protejarea datelor, verificarea informațiilor și înregistrarea tuturor operațiunilor, astfel încât constituie o tehnologie de neînlocuit pentru orice sferă care operează utilizând date sensibile. Am menționat numai o parte din aplicabilitățile acestei tehnologii, ele sunt mult mai numeroase.
Cum apreciați evoluția principalelor monede digitale, în special bitcoin și ether?
Sorin-Cristian NIȚĂ: Bitcoin a captat atenția publicului în jurul anului 2017, când prețul său a crescut vertiginos, atingând un maxim istoric de aproape 20.000 USD. De atunci, Bitcoin a cunoscut mai multe fluctuații semnificative de preț. Între 2018 și 2020 acesta a trecut printr-o corecție majoră, prețurile scăzând la aproximativ 3.200 USD în decembrie 2018, apoi întrând într-o fază de consolidare, tranzacționându-se între 3.000 USD și 10.000 USD pentru o lungă perioadă de timp. Ulterior, Bitcoin a cunoscut o altă creștere semnificativă a prețurilor, începând de la aproximativ 7.000 USD și atingând un nou maxim istoric de peste 64.000 USD în aprilie 2021.
În prezent, prețul unui BTC se situează în jurul sumei de 30.000 de euro. Acesta constituie un driver al pieței, prețurile celorlalte monede având o variație oarecum corelată cu prețul bitcoin. Ce trebuie avut în vedere cu privire la evoluția oricărei monede este volatilitatea de care aceasta dă dovadă, volatilitate generată de lipsa de maturitate a pieței, coroborat cu lipsa reglementărilor specifice.
Cât de reglementată ar trebui să fie piața monedelor digitale?
Sorin-Cristian NIȚĂ: Dacă ne uităm la piața bursieră, constatăm că aceasta are reglementări concrete, indiferent că discutăm despre acțiuni, obligațiuni sau derivative, toate funcționează într-un cadru extrem de bine delimitat din punct de vedere legislativ. Cu toate acestea, determinarea nivelului adecvat de reglementare pentru piața cripto este un aspect subiectiv și depinde de diverși factori, inclusiv de obiectivele autorităților, jurisdicția specifică și riscurile și beneficiile generale asociate criptomonedelor.
Este important să reținem că reglementarea criptomonedelor constituie un aspect aflat încă în dezvoltare, iar abordările actorilor de pe piață sunt diferite raportat la jurisdicțiile existente într-o regiune/un stat anume. Unele țări au adoptat criptomonedele și tehnologia blockchain cu reglementări mai blânde, în timp ce altele au adoptat o atitudine mai precaută. Găsirea echilibrului corect este o provocare continuă și necesită o analiză atentă a potențialelor beneficii și riscuri asociate pieței cripto. Uniunea Europeană a progresat din punct de vedere legislativ în ceea ce privește reglementările prin pachetul MiCA (Markets în Crypto Assets), care ajută la creșterea transparenței, crearea unui cadru legal pentru furnizorii de servicii și dezvoltarea regulilor de combatere spălării banilor.
Cât de mult ne va schimba viitorul AI? Noi, oamenii, suntem pregătiți pentru asta? Cum va schimba AI piața muncii la nivel mondial și în România?
Sorin-Cristian NIȚĂ: Inteligența artificială are potențialul de a influența viitorul, în special pe fondul existenței învățării automate/roboticii, ce sunt de natură să ducă la automatizarea unui număr mare de sarcini de rutină din diverse industrii. Această automatizare ar putea contribui la creșterea productivității, eficienței și la economii de costuri. Cu toate acestea, anumite sectoare de muncă pot fi afectate, solicitând lucrătorilor să se adapteze și să dobândească noi competențe pentru a rămâne relevanți pe piața muncii, aflată într-o continuă schimbare. Este foarte posibil ca în industriile în care automatizarea este facilă să vedem o utilizare tot mai frecventă a roboților și a inteligenței artificiale. Cu titlu de exemplu, Amazon a început deja să facă livrări folosind dronele. În același sens, în viitorul nu foarte îndepărtat, se conturează posibilitatea livrării similare a comenzilor făcute prin aplicații 3rd party.
Personalul răspunzător de front office de la nivelul băncilor a început deja să aibă sarcini tot mai puține, majoritatea operațiunilor fiind realizate pe cale informatică. Automatizarea va fi vizibilă în majoritatea industriilor așa cum le știm noi, Iar inteligența artificială va grăbi acest proces și mai mult. Problema apare la reintegrarea în câmpul muncii a angajaților ale căror meserii se vor automatiza, intrucât deseori acești oameni au o singură specializare. Entitățile statale vor fi nevoite să intervină în piață și să le asigure o reconversie profesională eficientă, încât cei ce se regăsesc în situațiile menționate să poată lucra. Acest lucru nu ar fi benefic numai pentru angajați, ci și pentru stat, deoarece ei consumă banii pe care-i produc, iar o parte se întorc în bugetul public sub formă de taxe.
Sunt multe controverse legate de Chat GPT. Care este opinia dvs?
Sorin-Cristian NIȚĂ: În general, e util să ai un instrument performant care să fie de ajutor în desfășurarea activităților, însă informațiile primite prin intermediul acestuia necesită sortare și moderație. De exemplu, acesta este frecvent utilizat de studenți, însă, atâta timp cât informația generată este preluată fără a mai fi trecută prin filtrul gândirii, programul devine mai degrabă un obstacol. În ceea ce privește domeniul economic, de cele mai multe ori ChatGPT confundă termenii de specialitate cu cei din sfera juridică. Prin urmare, în cazul în care nu e realizată o sortare cel puțin primară a informației, instrumentul creează confuzie. În cele din urmă, nu există nicio îndoială că, în ciuda faptului că are diverse avantaje și dezavantaje, ChatGPT este revoluționar, însă cu toții ar trebui să ținem cont că nu ne putem baza exclusiv pe informațiile oferite de acest ChatBot (ne putem ajuta de el, dar fără a omite că primordiale sunt capacitățile noastre de gândire).
Cum putem diminua decalajul față de Occident în ceea ce privește indicele DESI?
Sorin-Cristian NIȚĂ: În ceea ce privește indicele DESI, România se situează pe ultimul loc din cele 27 de state membre UE, conform ultimelor date publice disponibile. Este important de remarcat că se conturează o creștere anuală relativă, însă aceasta este inferioară țărilor similare, lucru care demonstrează că nu există o convergență cu celelalte state în ceea ce privește indicele DESI.
Conform datelor existente în prezent, la capitolul conectivitate, România are rezultate relativ bune. Cu toate acestea, performanțele în ceea ce privește integrarea tehnologiilor digitale și a serviciilor publice digitale sunt slabe comparativ cu celelalte state membre. Nivelul digitalizarii și progresele relativ lente în această zonă perturbă inclusiv potențialul economic al statului român, întrucât acesta nu poate beneficia pe deplin de oportunitățile oferite de noile tehnologii. Mai mult, nivelul scăzut al serviciilor publice esențiale digitale agravează situația și mai mult adăugând costuri temporale destul de ridicate.
Astfel, în vederea reducerii decalajului existent la momentul actual, sunt necesare o serie de măsuri în sarcina statului român, precum promovarea competențelor și educației digitale în vederea accentuării gradului de alfabetizare digitală și a educației legate de tehnologie de la o vârstă fragedă. Aceasta include actualizarea curriculei școlare pentru a include formarea de bază a competențelor digitale și încurajarea adulților să participe la programe de îmbunătățire a competențelor digitale.
De asemenea, trebuie să sprijine inovația și antreprenoriatul prin crearea unui mediu favorabil pentru ca startup-urile și companiile inovatoare să prospere. Aceasta implică reducerea barierelor birocratice, asigurarea accesului la finanțare și oferirea de stimulente pentru cercetare și dezvoltare în tehnologiile digitale.
Totodată, digitalizarea sectorului public trebuie încurajată prin promovarea utilizării serviciilor de e-guvernare pentru a îmbunătăți eficiența administrativă, transparența și accesibilitatea, fapt ce poate avea un impact pozitiv atât asupra cetățenilor cât și asupra întreprinderilor.
În final, un alt lucru care lipsește României este monitorizarea progresului și compararea cu cele mai bune practici: evaluarea continuă a eficacității inițiativelor digitale și monitorizarea progresului prin comparație cu alte țări europene relevante. Învățarea de bune practici din abordări de succes ale altor actori internaționali poate ajuta la rafinarea strategiilor și la îmbunătățirea ulterioară a acestora. Este dificil să se realizeze progrese în contextul în care eficiența eforturilor depuse nu este măsurată constant.
Având în vedere că lucrați în mediul universitar, ne puteți spune principalele cariere pe care vor să le urmeze studenții?
Sorin-Cristian NIȚĂ: În România, carierele în IT &Tech sunt foarte căutate. Mulți studenți aspiră să devină ingineri software, dezvoltatori web, analiști de date, experți în securitate cibernetică și consultanți IT, având în vedere industria tehnologică în creștere.
De asemenea, sectorul Business and Finance atrage absolvenți care doresc să devină analiști financiari, bancheri de investiții, consultanți în management, contabili și profesioniști în marketing. Pe măsură ce economia crește, există o cerere de profesioniști calificați în aceste domenii.
Sursă foto: financialintelligence.ro